Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru trend

TREND, trenduri, s. n. Tendin╚Ť─â. ÔÇô Cuv. engl.
*trend s. n., pl. tr├ęnduri
trend s. n.
TREND s.n. 1. (Anglicism; ec.) Situa╚Ťie, evolu╚Ťie a pie╚Ťei, a comer╚Ťului. 2. (Biol.) Tendin╚Ť─â evolutiv─â (observabil─â mai ales statistic). [Pl. -duri. / < engl. trend].
TREND s. n. Direc╚Ťie principal─â de dezvoltare a unui fenomen, a unei evolu╚Ťii pe termen lung; mi╚Öcare economic─â de lung─â durat─â (< engl. trend)
trend s. n. (cuv. engl.) Tendin╚Ť─â ÔŚŐ ÔÇ×Se ╚Ötie c─â civiliza╚Ťia modern─â, cresc├ónd laicizat─â, suport─â din ce ├«n ce mai greu manifest─ârile tradi╚Ťionale. Iar evreii, mai ales tineretul, nu fac excep╚Ťie de la acest trend general al vremurilor.ÔÇŁ ÔŚŐ ÔÇ×22ÔÇŁ 40/95 p. 13. ÔŚŐ ÔÇ×1995 a continuat acest trend al unui autoritarism tot mai pronun╚Ťat.ÔÇŁ D. 155/96 p. 14 (cf. it. trend; DPN 1963; DN3)
trend, trenduri s. n. (pub.) tendin╚Ť─â

Trend dex online | sinonim

Trend definitie

Intrare: trend
trend substantiv neutru