TREMÍE, tremii, s. f. (Tehn.) Pâlnie mare cu secțiune pătrată folosită pentru conducerea materialelor în bucăți sau în granule. – Din fr. trémie.

TREMÍE, tremii, s. f. (Tehn.) Pâlnie mare cu secțiune pătrată folosită pentru conducerea materialelor în bucăți sau în granule. – Din fr. trémie.

trémie s. f., g.-d. art. trémiei, pl. trémii

TRÉMIE s.f. (Tehn.) Pâlnie mare, în formă de piramidă pătrată, prin care materialul granular este condus la dispozitivele de concasare sau la locul de înmagazinare. [< fr. trémie].

TRÉMIE s. f. pâlnie mare, în formă de piramidă pătrată, prin care materialul granular este condus la dispozitivele de concasare sau la locul de înmagazinare. (< fr. trémie)