Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

32 defini╚Ťii pentru treab─â

TRE├üB─é, treburi, s. f. 1. Activitate, ocupa╚Ťie, ├«ndeletnicire. ÔŚŐ Expr. A avea treab─â = a fi ocupat. A-╚Öi c─âuta (sau a-╚Öi vedea) de treab─â = a) a lucra con╚Ötiincios, cu s├órguin╚Ť─â; b) a-╚Öi vedea de lucrul s─âu, a nu se amesteca ├«n lucrul sau ├«n problemele altora. A se afla ├«n treab─â = a-╚Öi face de lucru f─âr─â a fi nevoie, pentru a- ╚Öi da importan╚Ť─â. 2. Munc─â, lucru. ÔŚŐ Expr. A se lua cu treaba = a uita de ceva muncind. A se pune pe treab─â = a se apuca serios de lucru. E treab─â = e mult de lucru. 3. Isprav─â, fapt─â. ÔŚŐ Loc. adj. De treab─â = bun, cinstit, cumsecade; de omenie; de isprav─â. (Pop.) Cu treab─â = cu rost, cu socoteal─â, cu r├ónduial─â, cu m─âsur─â. ÔŚŐ Expr. Mare treab─â! = (de obicei ir.) mare, important lucru! 4. Chestiune, problem─â; interes, afacere. ÔŚŐ Expr. A avea treab─â cu cineva (sau undeva) = a avea anumite interese cu cineva (sau undeva). A nu fi de nicio treab─â = a nu folosi la nimic, a fi inutil. Ce treab─â am (sau ai etc.) cu...? = ce m─â ( sau te etc.) intereseaz─â?, ce m─â (sau te etc.) prive╚Öte? Nu e treaba mea (sau ta, sa etc.)! = nu m─â (sau te, ├«l etc.) prive╚Öte! A-╚Öi face treaba = a-╚Öi face interesele sau munca cuvenit─â. 5. (Reg.) N─ârav, obicei, deprindere. 6. (Reg.) ├«mprejurare, situa╚Ťie. ÔŚŐ Expr. A fi (sau a sta) treaba a╚Öa (sau astfel) = a fi lucrurile a╚Öa cum sunt, a se prezenta ├«n felul cum se v─âd. Se vede treaba c─â... = se vede c─â..., se pare c─â..., probabil. [Pl. ╚Öi: trebi] ÔÇô Din sl. tr─Ľba.
TRE├üB─é, treburi, s. f. 1. Activitate, ocupa╚Ťie, ├«ndeletnicire. ÔŚŐ Expr. A avea treab─â = a fi ocupat. A-╚Öi c─âuta (sau a-╚Öi vedea) de treab─â = a) a lucra con╚Ötiincios, cu s├órguin╚Ť─â; b) a-╚Öi vedea de lucrul s─âu, a nu se amesteca ├«n lucrul sau ├«n problemele altora. A se afla ├«n treab─â = a-╚Öi face de lucru f─âr─â a fi nevoie, pentru a-╚Öi da importan╚Ť─â. 2. Munc─â, lucru. ÔŚŐ Expr. A se lua cu treaba = a uita de ceva muncind. A se pune pe treab─â = a se apuca serios de lucru. E treab─â = e mult de lucru. 3. Isprav─â, fapt─â. ÔŚŐ Loc. adj. De treab─â = bun, cinstit, cumsecade; de omenie; de isprav─â. (Pop.) Cu treab─â = cu rost, cu socoteal─â, cu r├ónduial─â, cu m─âsur─â. ÔŚŐ Expr. Mare treab─â! = (de obicei ir.) mare, important lucru! 4. Chestiune, problem─â; interes, afacere. ÔŚŐ Expr. A avea treab─â cu cineva (sau undeva) = a avea anumite interese cu cineva (sau undeva). A nu fi de nici o treab─â = a nu folosi la nimic, a fi inutil. Ce treab─â am (sau ai etc.) cu...? = ce m─â ( sau te etc.) intereseaz─â?, ce m─â (sau te etc.) prive╚Öte? Nu e treaba mea (sau ta, sa etc.)! = nu m─â (sau te, ├«l etc.) prive╚Öte! A-╚Öi face treaba = a-╚Öi face interesele sau munca cuvenit─â. 5. (Reg.) N─ârav, obicei, deprindere. 6. (Reg.) ├Ämprejurare, situa╚Ťie. ÔŚŐ Expr. A fi (sau a sta) treaba a╚Öa (sau astfel) = a fi lucrurile a╚Öa cum sunt, a se prezenta ├«n felul cum se v─âd. Se vede treaba c─â... = se vede c─â..., se pare c─â..., probabil. [Pl. ╚Öi: trebi] ÔÇô Din sl. tr─Ľba.
TRE├üB─é, treburi ╚Öi trebi, s. f. 1. ├Ändeletnicire, ocupa╚Ťie, activitate. Dionis era greu de cap ╚Öi nu se pricepea la trebile mo╚Öiei. GALACTION, O. I 85. ╚śi-a luat o ╚Ťiganc─â l─â-i caute de trebile casei. RETEGANUL, P. II 22. L-au l─âsat m─âr ╚Öi s-a dus fiecare la treaba sa. CARAGIALE, O. I 378. De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? EMINESCU, O. I 137. ÔŚŐ Expr. A avea treab─â sau (rar) a fi ├«n treab─â = a fi ocupat. Nu stau mult, Irino... m─â gr─âbesc: am treab─â. BUJOR, S. 58. Eu n-o vedeam pe d├«nsa, c─âci eram ├«n treab─â. CREANG─é, A. 66. A-╚Öi c─âuta (sau a-╚Öi vedea) de treab─â = a) a lucra con╚Ötiincios, cu s├«rguin╚Ť─â; b) a se ocupa numai de lucrul s─âu; a nu se amesteca ├«n lucrul altora. Iat─â banii, mul╚Ťume╚Öte, du-te, caut─â-╚Ťi de treab─â. HASDEU, R. V. 15. S─â ne vedem de treab─â ╚Öi s─â urm─âm a culege, chiar ╚Öi din v├«n─âtorie, cuget─âri serioase. ODOBESCU, S. III 49. Mai bine s─â-mi caut de treab─â. ALECSANDRI, T. 1219. A se afla ├«n treab─â = a-╚Öi face de lucru f─âr─â a fi nevoie, pentru a-╚Öi da importan╚Ť─â. Mo╚Öneagul ├«ns─â mereu se afl─â ├«n treab─â, de╚Öi n-are nimic de f─âcut, se code╚Öte ╚Öi nu pleac─â p├«n─â nu ├«nchidem oficiul. P─éUN-PINCIO, P. 97. 2. Munc─â, lucru. Apoi lass─â v─â vedem la treab─â, c─â de gur─â ╚Ötiu c─â s├«nte╚Ťi buni, f─âcu Petre. REBREANU, R. II 221. Ionel avea acum numai 12 ani ╚Öi f─âcea ╚Öi el treab─â ├«n satu lui. BUJOR, S. 71. Una pe alta se ├«ndemnau la treab─â. CREANG─é, P. 7. ÔŚŐ (Poetic) N-a fost dec├«t un val. Dar valul ista, uite, d─â la iveal─â toat─â treaba valurilor ce-au trecut mai ├«nainte. GALAN, Z. R. 355. ÔŚŐ Expr. A fi treab─â s─â... = a fi mult de lucru s─â... P├«n─â s─â-i scoat─â de acolo, a fost treab─â. GALACTION, O. I 293. (├Änvechit) A avea de treab─â = a avea de lucru, v. lucru (II). Tu, de soco╚Ťi c─â ai de treab─â acolo, st─âi ╚Öi drege ╚Öi lucreaz─â cum te pricepi. GHICA, A. 572. A se pune pe treab─â = a se apuca serios de lucru. Mefistofeles se pune pe treab─â ╚Öi cat─â s─â fac─â pl─âcut─â lui Faust via╚Ťa p─âm├«nteasc─â. IONESCU-RION, C. 72. A se da la treab─â = a fi dispus s─â se apuce de munc─â. Nu mi-ar fi ciud─â c├«nd n-a╚Ö vrea s─â m─â dau la treab─â. CREANG─é, P. 200. A se lua cu treaba = a uita necazurile, preocup─ârile, interesele, fiind preocupat sau absorbit de munc─â. A doua zi s-a luat cu treaba, iar a treia zi a uitat de tot. POPA, V. 52. A-╚Öi prinde treab─â v. prinde (V 1). 3. (Mai ales la pl.) Chestiune, problem─â, interes, afacere (1). Boierul... ├«l ia ├«n slujba sa, desigur pentru oarecari treburi cancel─âre╚Öti. C─éLINESCU, E. 12. S─â c─ât─âm odihn─â, Ca de treburile ╚Ť─ârii, m├«ine, s─â vedem ├«n tihn─â. DAVILA, V. V. 161. Toate trebile ╚Öi le punea la cale singurel. CREANG─é, P. 140. ÔŚŐ Expr. A avea treab─â cu cineva (sau undeva) = a avea de rezolvat anumite interese cu cineva (sau undeva). Dumneata ai vreo treab─â la C─âlug─âreni? SADOVEANU, B. 97. Domnu David ├«╚Öi aduse aminte c─â avea treab─â la un negustor. id. ib. 113. Cine treab─â are? = cui ce-i pas─â? De mi-i da o s─ârutare Nime-n lume n-a s-o ╚Ötie, C─âci va fi sub p─âl─ârie ÔÇô ╚ś-apoi cine treab─â are! EMINESCU, O. I 55. Ce treab─â am (ai etc.) cu...? = ce m─â (te etc.) intereseaz─â? ce m─â (te etc.) prive╚Öte? Ce treab─â am eu cu boala lui? Ce, eu s├«nt bolnav? nu m─â prive╚Öte pe mine. CARAGIALE, O. I 67. A (nu) fi treaba cuiva = a (nu)-l privi pe cineva ceva. Asta-i treaba mea, cucoane. CREANG─é, P. 156. ├Än sf├«r╚Öit, ├«i treaba d-tale. Eu m─â duc... dar n─âd─âjduiesc c─â nu-i lipsi desear─â la bal. ALECSANDRI, T. I 134. Aceea nu e treaba d-tale, ├«mi r─âspunse cu un z├«mbet. NEGRUZZI, S. I 9. A-╚Öi face treaba = a-╚Öi face interesele, v. interes (1). Frunz─â verde de negar─â! Vod─â doarme ├«n c─âmar─â, Iar boierii tot fur├«nd ├«╚Öi fac trebile pe r├«nd. HASDEU, R. V. 23. (Rar) A face pe treab─â = a face pe placul sau dup─â interesul cuiva. Crede ╚Öi d-ta, m─âtu╚Ö─â, c─â de-i face pe treab─â, n-are s─â-╚Ťi fie degeaba. CREANG─é, P. 172. ÔÖŽ (├Änvechit) Interese de stat; chestiuni publice; minister. D-acolo trebuie s─â veni╚Ťi ├«n Valahia mare cu Negri, ca s─â-l pune╚Ťi ├«n capul trebilor. B─éLCESCU, la GHICA, A. 364. ÔŚŐ (├Än organizarea de ast─âzi a ╚Ť─ârii) Direc╚Ťia general─â a treburilor Consiliului de Mini╚Ötri = organ de preg─âtire ╚Öi de executare a hot─âr├«rilor Consiliului de Mini╚Ötri. 4. Fapt─â, isprav─â. ├Äncepe a t─âia copacul, s─â cad─â ├«n car deodat─â. Trebi de ale lui D─ânil─â Prepeleac. CREANG─é, P. 46. ÔŚŐ Loc. adj. De treab─â = (despre persoane) cumsecade, bun, cinstit; de isprav─â. Aprodul cel b─âtr├«n ╚Öi de treab─â o observa ├«n t─âcere. SADOVEANU, B. 80. Bucuria lui c-a g─âsit doi oameni de treab─â, cu care s─â mai schimbe-o vorb─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 475. Am o bab─â H─ât de treab─â (U╚Öa). GOROVEI, C. 386. (Popular) Cu treab─â = cu rost, cu socoteal─â. Pentr-un pic de guri╚Öoar─â, Pentr-o ╚Ť├«r─â ╚Öi cu treab─â Nici chiar popa nu te-ntreab─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 367. ÔŚŐ Expr. Mare treab─â! = mare lucru, v. lucru (III 2). Mare treab─â! Nu cumva s─â-╚Ťi zic ┬źjup├«ne┬╗? HASDEU, R. V. 144. (├Änvechit) De ce treab─â? = de ce? din ce cauz─â? pentru ce? Da de ce treab─â, soro drag─â? ALECSANDRI, T. 417. 5. N─ârav, obicei, deprindere. Purcelul... mergea ├«n urma lui, groh─âind ╚Öi mu╚Öluind pe jos, cum e treaba porcului. CREANG─é, P. 82. 6. ├Ämprejurare, situa╚Ťie. Car─â-te... c├«t e treaba cu cinste. ALECSANDRI, T. 497. ÔŚŐ Expr. A fi treaba a╚Öa (sau astfel) = a fi lucrurile a╚Öa cum s├«nt, a se prezenta ├«n felul cum se v─âd. A╚Öa ╚Ťi-e treaba? ├Änc─â m─â iei la trei parale? CREANG─é, P. 315. Dac─â-i astfel treaba.. apoi cine-a face un pas spre mine, ├«l trimet s─â vad─â pe bunic─â-sa. ALECSANDRI, T. I 98. Acum, dac─â-i treaba-a╚Öa, Spune-i, drag─â, maic─â-ta S─â-ngr─âdeasc─â uli╚Ťa. JAKN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 61. Se vede treaba c─â... = se vede c─â... se pare c─â..., probabil. M─âi b─âiete, se vede treaba c─â ╚Öase luni de zile a fost porunc─â s─â ie╚Öi ╚Öi tu tot fat─â ╚Öi ├«n urm─â s-a schimbat porunca ╚Öi ai ie╚Öit ce-ai ie╚Öit. GALACTION, O. I 301. Se vede treaba c─â ╚Ťi-ai ie╚Öit din minte. GORJAN, H. IV 20. 7. (├Änvechit) Folos, profit. De ce treab─â e a╚Öa via╚Ť─â? ╚ÜICHINDEAL, F. 165. ÔŚŐ Expr. A nu fi de nici o treab─â sau a nu fi nici de-o treab─â = a fi cu totul inutil, nefolositor.
de treábă loc. adj.
!tre├íb─â s. f., g.-d. art. tr├ębii; pl. tr├ęburi
de treábă loc. adj.
tre├íb─â s. f., g.-d. art. tr├ębii; pl. tr├ęburi/trebi
TRE├üBA s. art. v. necesit─â╚Ťile, nevoile.
TREÁBĂ s. 1. v. lucru. 2. v. activitate. 3. v. afacere. 4. v. ispravă. 5. v. chestiune.
TRE├üB─é s. v. deprindere, necesitate, nevoie, obicei, obi╚Önuin╚Ť─â, trebuin╚Ť─â.
tre├íb─â (-├ębi), s. f. ÔÇô 1. Problem─â, ocupa╚Ťie, afacere, grij─â. ÔÇô 2. Necesitate, nevoie, exigen╚Ť─â. ÔÇô 3. Nevoi personale, materii evacuate din corp. ÔÇô 4. Interes, proiect. ÔÇô Var. pl. treburi. Sl. tr─Ľba ÔÇ×nego╚ŤÔÇŁ (Miklosich, Slaw. Elem., 40; Cihac, II, 421; Conev 67), tr─Ľb─Ľ ÔÇ×necesitateÔÇŁ. ÔÇô Der. treb─âlui, vb. (├«nv., a utiliza, a folosi, a se ocupa cu ceva, a roboti); trebnic, s. n. (altar; ritual al bisericii ortodoxe), din sl. tr─Ľb─şnik┼ş cu sensul special de tr─Ľba ÔÇ×sacrificiuÔÇŁ, cf. jertfelnic; trebnic, adj. (util, folositor, capabil), cf. sl. tr─Ľbin┼ş; netrebnic, adj. (inutil; mizerabil); trebui, vb. (a fi necesar, a lipsi; a avea nevoie, a se cere; a fi probabil, a fi ne├«ndoielnic; ├«nv., a face, a ├«ndeplini, a aplica), din sl. tr─Ľbovati, cf. megl. tribui├ęs, tribuiri; trebuin╚Ť─â (var. trebuial─â), s. f. (necesitate; utilitate, folos); trebuincios (var. trebuitor), adj. (necesar, util); netrebuincios (var. netrebuitor), adj. (inutil); ├«ntrebuin╚Ťa, vb. (a folosi, a utiliza, a se servi de).
TRE├üB─é tr├ęburi f. 1) Activitate de durat─â mai mare sau mai mic─â de care se ocup─â cineva; ├«ndeletnicire; ocupa╚Ťie. ÔŚŐ A avea (sau a fi ├«n) ~ a fi ocupat. A-╚Öi c─âuta (sau a-╚Öi vedea) de ~ a) a lucra cu s├órguin╚Ť─â; b) a nu se amesteca ├«n lucrul altuia. A se afla ├«n ~ a lucra de ochii lumii. 2) pop. Efectuare a unor ac╚Ťiuni utile; lucru. * A se pune pe ~ a se apuca serios de lucru. A se lua cu ~a a uita de griji sau de necazuri, fiind absorbit de lucru. 3) Ac╚Ťiune s─âv├ór╚Öit─â de cineva; fapt─â; isprav─â. ÔŚŐ Mare ~! mare lucru! De ~ de isprav─â; cumsecade. Cu ~ cu rost. A face o ~ a face o pozn─â, o ╚Öotie. 4) Afacere care necesit─â rezolvare; problem─â; chestiune; lucru. ÔŚŐ A avea ~ cu cineva (sau undeva) a avea interese cu cineva (sau undeva). Ce ~ ai? Ce te intereseaz─â? Nu-i ~a ta! Nu te prive╚Öte! A nu fi de nici o ~ a nu fi bun de nimic. Se vede ~ c─â... se pare c─â...; se vede c─â.... [G.-D. trebii; Pl. ╚Öi trebi] /<sl. tr─Ľba
detreab─â adj. cum se cuvine, onest: mul╚Ťi b─ârba╚Ťi detreab─â ╚Öi de temeiu OD. V. treab─â.
treab─â f. 1. afacere: trebile ├«mp─âr─â╚Ťiei; 2. ocupa╚Ťiune: cat─â-╚Ťi de treab─â; 3. lucru: are treab─â; 4. fig. de treab─â V. detreab─â; se vede treaba, pare c─â... [Slav. TR─ČEBA, afacere].
tre├íb─â f., pl. treb─ş ╚Öi (vech─ş) trebe (vsl. tr─şeba, afacere, sacrifici┼ş, templu, idol, cult; bg. tr─şeba, sacrifici┼ş, rus. tr├ęba). Afacere, lucru, ├«ntreprindere: trebile ├«mp─âr─â╚Ťii─ş. Ocupa╚Ťiune (meserie, profesiune): treaba lu─ş e croitoria. Ocupa╚Ťiune (post, func╚Ťiune): e bine s─â fi─ş ├«n treab─â, e r─â┼ş s─â sta─ş f─âr─â treab─â. A avea treab─â, a fi ocupat, a avea de lucru: mÔÇÖa╚Ö plimba, dar am treab─â. A-╚Ť─ş c─âuta sa┼ş a-╚Ť─ş vedea de treab─â, a nu te amesteca ├«n trebile altora. A face treab─â, a munci, a fi de folos: acest copil face treab─â. (╚śi despre lucrur─ş: acest cu╚Ťit face treab─â bun─â). Treaba mea! m─â prive╚Öte, e┼ş ├«s r─âspunz─âtor, nu te amesteca tu! Treaba ta! te prive╚Öte, mie nu-m─ş pas─â! Ce treab─â, ce fel de treab─â e asta? Ce ├«nseamn─â aceste fapte? Se vede treaba c─â, se vede c─â, pe semne c─â: se vede treaba c─â e╚Öt─ş bolnav. Asta-─ş treab─â de specialist, aic─ş trebu─şe s─â se amestece un specialist. Treaba mic─â sa┼ş mare, e┼şf. ├«ld. ÔÇ×nevo─şa mic─â sa┼ş mareÔÇŁ (de a intra ├«n latrin─â). De treab─â, cum se cade, onest: om de treab─â. A nu fi de nic─ş o treab─â, a fi un p─âc─âtos, a nu fi bun de nimic.
treaba s. art. v. NECESITĂȚILE. NEVOILE.
treab─â s. v. DEPRINDERE. NECESITATE. NEVOIE. OBICEI. OBI╚śNUIN╚Ü─é. TREBUIN╚Ü─é.
TREAB─é s. 1. lucru, munc─â, (rar) lucrare, (reg.) me╚Öte╚Öug, (├«nv.) deal─â, laboare. (A f─âcut o ~ de calitate; s-a apucat de ~.) 2. activitate, ├«ndeletnicire, lucru, munc─â, ocupa╚Ťie, preocupare, (livr.) travaliu, (├«nv.) ocupare, preocupa╚Ťie. (├Ä╚Öi vede de ~ lui.) 3. afacere, chestiune, interese (pl.), problem─â, (pop. ╚Öi fam.) daraver─â, (reg.) tamj─â, (├«nv.) nego╚Ť. (╚śi-a rezolvat toate ~.) 4. isprav─â, (pop. ╚Öi ir.) pricopseal─â, (reg.) pricoaps─â, (fam. ╚Öi ir.) scofal─â. (N-a f─âcut mare ~.) 5. chestiune, lucru, poveste, pricin─â, problem─â, socoteal─â, (├«nv.) madea, (rusism ├«nv.) predmet. (S-a l─âmurit ~ aceea?)
DE MINIMIS NON CURAT PRAETOR (lat.) pretorul nu se ocup─â de treburile m─ârunte ÔÇô Recomandare de a nu-╚Ťi irosi timpul cu preocup─âri minore. V. ╚Öi Aquila non capit muscas.
IL TEMPO ├ł UN GALANTUOMO (it.) timpul e un om de treab─â ÔÇô Deviza lui Mazarin: relev─â importan╚Ťa timpului ├«n solu╚Ťionarea lucrurilor. V. ╚Öi Chronos gar eumares theos.
TREAB─é subst. 1. Treabe╚Ö s. (Mih 9). 2. Trebe╚Öan fam. (C ╚śtef). 3. ├Än sens negativ: Netrebiciu (M mar).
a face treab─â mare expr. (eufem.) a defeca, a face caca.
a face treab─â mic─â expr. (eufem.) a urina, a face pipi.
a ieși în treabă expr. (intl.) a ieși la furat.
a nu se omor├« cu lucrul / cu munca / cu treaba expr. a nu munci la nivelul real al propriiilor posibilit─â╚Ťi; a munci pu╚Ťin.
a nu-și vedea capul de treabă expr. a fi foarte ocupat.
a pune osul la treab─â expr. a munci serios / cu r─âspundere.
a se afla ├«n treab─â expr. a simula efectuarea unei ac╚Ťiuni; a se face c─â munce╚Öte
a-și pune curul la treabă expr. (vulg.) a-și intensifica activitatea.
poate c─â ai treab─â ╚Öi noi te re╚Ťinem! expr. (adol., iron.) hai, pleac─â!, las─â-ne ├«n pace!
treabă mare expr. (eufem.) actul de a defeca și rezultatul acestuia.
treabă mică expr. (eufem.) actul de a urina și rezultatul acestuia.

Treab─â dex online | sinonim

Treab─â definitie

Intrare: Treab─â
Treab─â
Intrare: treab─â
treab─â
treab─â
treab─â