traversă definitie

2 intrări

25 definiții pentru traversă

TRAVERSÁ, traversez, vb. I. Tranz. A trece de pe o parte (a unui loc, a unui drum, a unei ape) pe cealaltă parte; a trece peste... ♦ A străbate, a tăia de-a curmezișul (munți, țări, mări, oceane etc.). ♦ Fig. A trăi, a simți, a suporta (o anumită vreme). Traversează o criză morală. – Din fr. traverser.
TRAVÉRSĂ, traverse, s. f. Grindă de fier, de lemn, de beton armat etc., așezată transversal pe axa longitudinală a unei construcții sau a unui sistem tehnic și folosită ca piesă de rezistență la construirea scheletului unei clădiri, al unui pod, al unei mașini etc. ♦ Bară de lemn, de metal sau de beton armat care se așază transversal sub șinele de cale ferată și de care acestea se fixează prin crampoane sau șuruburi. ♦ Parâmă sau grindă transversală față de direcția unei nave, pe care se sprijină puntea. ♦ Fâșie de pânză care se pune deasupra covorului pentru a-l proteja. – Din fr. traverse.
TRAVERSÁ, traversez, vb. I. Tranz. A trece de pe o parte (a unui loc, a unui drum) pe cealaltă parte; a trece peste... ♦ A străbate, a tăia de-a curmezișul (munți, țări, mări, oceane etc.). ♦ Fig. A trăi, a simți, a suporta (o anumită vreme). Traversează o criză morală. – Din fr. traverser.
TRAVÉRSĂ, traverse, s. f. Grindă de fier, de lemn, de beton armat etc., așezată transversal pe axa longitudinală a unei construcții sau a unui sistem tehnic și folosită ca piesă de rezistență la construirea scheletului unei clădiri, al unui pod, al unei mașini etc. ♦ Bară de lemn, de metal sau de beton armat care se așază transversal sub șinele de cale ferată și de care acestea se fixează prin crampoane sau șuruburi. ♦ Parâmă sau grindă transversală față de direcția unei nave, pe care se sprijină puntea. ♦ Fâșie de pânză care se pune deasupra covorului pentru a-l proteja. – Din fr. traverse.
TRAVERSÁ, traversez, vb. I. Tranz. A trece de pe o parte pe cealaltă (a unei străzi, a unui drum etc.); a trece peste... Din cînd în cînd... traversăm vreun pod. CAMIL PETRESCU, V. 17. Foștii profesori traversau strada. C. PETRESCU, C. V. 57. Publicul a dat năvală către peron, trebuind să traverseze șinele liniei întîia. CARAGIALE, M. 204. ◊ Absol. Prinsese brațulid lui Zaharia Duhu, grăbind să traverseze împreună cu gloata. C. PETRESCU, A. 324. ♦ (Cu privire la munți, țări etc.) A străbate, a tăia de-a curmezișul; a trece prin... Apele Oltului traversează munții. BOGZA, C. O. 250. Am fost deci nevoit să ajung la Paris, ocolind teritoriul Germaniei, traversînd Cehoslovacia. SAHIA, U.R.S.S. 213.
TRAVÉRSĂ, traverse, s. f. Bară de lemn, de oțel, de beton armat etc., așezată transversal pe axa longitudinală a unei construcții sau a unui sistem tehnic și folosită ca piesă de rezistență în construirea scheletului unei clădiri, a unui pod, a unei mașini etc.; bară de lemn, uneori de metal sau de beton armat, care se așază transversal sub șinele de cale ferată și de care acestea se fixează prin crampoane sau șuruburi. Jăratecul se stingea între șine, înnegrind traversele. DUMITRIU, B. F. 112. Alergau toți, pășind peste sîrme și lunecînd pe traversele unse cu catran. C. PETRESCU, C. V. 34. Sări ușor pe grămada unor traverse ruginite. SAHIA, N. 36.
traversá (a ~) vb., ind. prez. 3 traverseáză
travérsă (grindă) s. f., g.-d. art. travérsei; pl. travérse
traversá vb., ind. prez. 1 sg. traverséz, 3 sg. și pl. traverseáză
travérsă s. f., g.-d. art. travérsei; pl. travérse
TRAVERSÁ vb. 1. a trece. (A ~ strada, oceanul etc.) 2. v. străbate.
TRAVÉRSĂ s. 1. (Transilv. și Ban.) șlip, șliper. (~ de cale ferată.) 2. preș. (~ pusă peste un covor.)
TRAVERSÁ vb. I. tr. A trece de pe o parte pe cealaltă a unei străzi, a unui drum, a unui fluviu; a trece dincolo. ♦ A străbate, a tăia de-a curmezișul (munți, țări etc.). ♦ (Fig.) A trăi, a simți, a suporta (un anumit timp). [< fr. traverser].
TRAVÉRSĂ s.f. 1. Grindă transversală folosită ca piesă de rezistență în construirea scheletului unui pod, a unei clădiri etc. ♦ Piesă, de obicei de lemn, care se așază transversal sub șinele de cale ferată. ♦ Bară de metal, drug, pârghie. 2. (Mar.) Parâmă transversală față de direcția unei nave. 3. (Mil.) Mică ridicătură de pământ amplasată pe șanțurile de tragere. [Pl. -se. / < fr. traverse].
TRAVERSÁ vb. tr. 1. a trece de pe o parte pe cealaltă a unei străzi, a unui drum, fluviu etc. ◊ a străbate, a tăia de-a curmezișul (munți, țări, mări). 2. (fig.) a trăi, a simți, a suporta. 3. (mar.) a prinde ancora cu cârligul de traversieră și a o așeza orizontal. ◊ a așeza o vergă travers pe punte. (< fr. traverser)
TRAVÉRSĂ s. f. 1. grindă transversală ca piesă de rezistență în construirea scheletului unui pod, a unei clădiri etc. ◊ piesă transversală sub șinele de cale ferată. ◊ bază de metal, drug, pârghie. 2. (mar.) parâmă fixată transversal față de direcția navei. 3. (mil.) mică ridicătură de pământ amplasată pe șanturile de tragere. 4. fâșie de pânză care se pune deasupra covorului pentru a-l proteja. (< fr. traverse)
A TRAVERSÁ ~éz tranz. 1) (obiecte situate transversal față de linia mișcării) A străbate deplasându-se de-a curmezișul în cealaltă parte; a trece. 2) (suprafețe întinse, spații) A parcurge de la un capăt la altul sau dintr-o parte în alta; a străbate. fig. (stări, perioade de timp) A depăși, suportând. ~ o criză sufletească. /<fr. traverser
TRAVÉRSĂ ~e f. 1) Bară de rezistență așezată transversal pe axa longitudinală a unei construcții sau a unui sistem tehnic. 2) Fiecare dintre barele transversale instalate sub șinele de cale ferată de care se fixează prin șuruburi. /<fr. traverse
traversà v. 1. a trece de partea cealaltă: a traversa o stradă; 2. a întretăia: o alee traversează grădina.
traversă f. bucată de lemn pusă de-a curmeziș: traverse pentru căile ferate.
*travérsă f., pl. e (fr. traverse, it. traversa). Bucată de lemn saŭ de fer în care se înțepenesc șinele trenuluĭ și care e așezată transversal față de șine. Grindă așezată transversal în construcțiune.
*traverséz v. tr. (fr. traverser, it. traversare). Străbat, taĭ (mergînd, întinzîndu-mă): a traversa o stradă, cărarea traversează păduricea.
TRAVERSA vb. 1. a trece. (A ~ strada, oceanul etc.) 2. a parcurge, a străbate, (înv.) a spăla. (Dunărea ~ mai multe țări.)
TRAVERSĂ s. 1. (Transilv. și Ban.) șlip, șliper. (~ de cale-ferată.) 2. preș. (~ pusă peste un covor.)
TRAVERSĂ piesă de rezistență din structura unei aripi.

traversă dex

Intrare: traversă
traversă substantiv feminin
Intrare: traversa
traversa verb grupa I conjugarea a II-a