TRAUMATOLOGÍE, traumatologii, s. f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul și tratamentul traumatismelor; spec. ramură a chirurgiei care se ocupă cu înlăturarea pe cale chirurgicală a traumatismelor. – Din fr. traumatologie.

TRAUMATOLOGÍE, traumatologii, s. f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul și tratamentul traumatismelor; spec. ramură a chirurgiei care se ocupă cu înlăturarea pe cale chirurgicală, a traumatismelor. – Din fr. traumatologie.

traumatologíe (trau-) s. f., art. traumatología, g.-d. art. traumatologíei; pl. traumatologíi, art. traumatologíile

traumatologíe s. f. (sil. trau-), art. traumatología, g.-d. art. traumatologíei; pl. traumatologíi, art. traumatologíile

TRAUMATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu prevenirea și tratamentul traumelor; (spec.) ramură a chirurgiei având ca obiect înlăturarea, pe cale chirurgicală, a traumatismelor. [Gen. -iei. / < fr. traumatologie, cf. gr. trauma – rană, logos – studiu].

TRAUMATOLOGÍE s. f. ramură a chirurgiei având ca obiect tratamentul traumatismelor. (< fr. traumatologie)

TRAUMATOLOGÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul și cu tratamentul traumelor fizice. /<fr. traumatologie

TRAUMATO- „rană, traumă, leziune”. ◊ gr. trauma, atos „rană, rănire” > fr. traumato-, germ. id., engl. id. > rom. traumato-. □ ~dineză (v. -dineză), s. f., mișcare de circulație a citoplasmei provocată de rănire; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină medicală care se ocupă cu studiul și cu tratamentul traumatismelor; ~nastie (v. -nastie), s. f., mișcare a organelor vegetale ca răspuns la acțiunea unor stimuli traumatici; ~pnee (v. -pnee), s. f., 1. Intrare și ieșire a aerului printr-o plagă toracică, la fiecare inspirație și expirație. 2. Modificare posttraumatică a ritmului respirator; ~taxie (v. -taxie), s. f., mișcare a citoplasmei și a nucleului în direcția rănirii.