TRAUMATÍSM, traumatisme, s. n. 1. Leziune suferită de un organism viu prin loviri violente, tăieturi, înțepături etc.; traumă (1); p. ext. ansamblul tulburărilor de ordin local și general care apar în urma acțiunii unui agent extern violent; p. restr. șoc traumatic. 2. Stare psihică patologică a unui organism care, nemaiputând să suporte o excitație excesivă, din cauza unei traume (2) suferite, nu mai reacționează în niciun fel, devenind insensibil la orice alt excitant. – Din fr. traumatisme.

TRAUMATÍSM, traumatisme, s. n. 1. Leziune suferită de un organism viu prin loviri violente, tăieturi, înțepături etc.; traumă (1); p. ext. ansamblul tulburărilor de ordin local și general care apar în urma acțiunii unui agent extern violent; p. restr. șoc traumatic. 2. Stare psihică patologică a unui organism care, nemaiputând să suporte o excitație excesivă, din cauza unei traume (2) suferite, nu mai reacționează în nici un fel, devenind insensibil la orice alt excitant. – Din fr. traumatisme.

TRAUMATÍSM, traumatisme, s. n. Leziune suferită de un organism viu în urma unei loviri, tăieri, zdruncinări etc. Sînt cazuri de amputare a unui membru, de traumatisme care au distrus o regiune oarecare. PARHON, O. A. I 177. Neregenerarea centrilor nervoși în urma traumatismelor... constituie o probă în favoarea longevității celulei nervoase. MARINESCU, P. A. 58. – Pronunțat: trau-ma-.

traumatísm (trau-) s. n., pl. traumatísme

traumatísm s. n. (sil. trau-), pl. traumatísme

TRAUMATÍSM s. (MED.) traumă. (A suferit un ~.)

TRAUMATÍSM s.n. Nume generic dat leziunilor produse prin loviri, presiuni etc. ♦ (Fig.) Tulburare, zguduire puternică provocată de o nenorocire. [Pron. trau-ma-. / < fr. traumatisme].

TRAUMATÍSM s. n. ansamblu de tulburări fizice sau psihice provocate de o violență exterioară; violența însăși; traumă. (< fr. traumatisme)

TRAUMATÍSM ~e n. 1) v. TRAUMĂ. 2) Ansamblu de traume care apar la grupe de populație cu condiții identice de muncă sau de trai. 3) Ansamblu de tulburări fizice sau psihice provocate organismului de factori externi violenți. /<fr. traumatisme

TRAUMATISM s. (MED.) traumă. (A suferit un ~.)