Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru trasat

TRAS├ü, trasez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nsemna pe o suprafa╚Ť─â linia sau desenul unui drum, al unui plan, al unei figuri geometrice etc.; spec. a ├«nsemna pe o pies─â brut─â conturul suprafe╚Ťelor de prelucrat. 2. A indica, a da directive ├«n vederea unei ac╚Ťiuni sau a unei activit─â╚Ťi; a ar─âta prin c├óteva idei generale ceea ce este esen╚Ťial ├«ntr-o problem─â, ├«ntr-o situa╚Ťie etc.; a schi╚Ťa. ÔÇô Din fr. tracer.
TRAS├üT s. n. Faptul de a trasa (1). ÔÇô V. trasa.
TRAS├ü, trasez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nsemna pe o suprafa╚Ť─â linia sau desenul unui drum, al unui plan, al unei figuri geometrice etc.; spec. a ├«nsemna pe o pies─â brut─â conturul suprafe╚Ťelor de prelucrat. 2. A indica, a da directive ├«n vederea unei ac╚Ťiuni sau a unei activit─â╚Ťi; a ar─âta prin c├óteva idei generale ceea ce este esen╚Ťial ├«ntr-o problem─â, ├«ntr-o situa╚Ťie etc.; a schi╚Ťa. ÔÇô Din fr. tracer.
TRAS├üT s. n. Faptul de a trasa (1). ÔÇô V. trasa.
TRAS├ü, trasez, vb. I. Tranz. 1. A trage, a ├«nsemna pe o suprafa╚Ť─â linia sau desenul (unui drum, al unui plan, al unei figuri geometrice etc.); (tehn.) a ├«nsemna pe o pies─â brut─â conturul suprafe╚Ťelor de prplucrat (pentru a servi ca indica╚Ťie de execu╚Ťie). Solda╚Ťii ad├«ncesc un ├«nceput de ╚Öan╚Ť, Trasat pe d├«mbul izolat ╚Öi moale. CAMIL PETRESCU, V. 37. 2. A indica, a ar─âta, a da directive ├«n vederea unei ac╚Ťiuni sau a unei activit─â╚Ťi. Cunoa╚Öterea ╚Öi ├«nsu╚Öirea legilor dezvolt─ârii societ─â╚Ťii d─â posibilitate partidului s─â ├«nf─âptuiasc─â o politic─â just─â, s─â descopere cauzele lipsurilor ╚Öi deficien╚Ťelor ╚Öi s─â traseze m─âsurile necesare pentru ├«nl─âturarea lor. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2766. ÔÖŽ A ar─âta, prin c├«teva no╚Ťiuni generale, ceea ce este esen╚Ťial ├«ntr-o problem─â, ├«ntr-o situa╚Ťie etc.; a schi╚Ťa, a descrie. Schi╚Ťa biografic─â a eroilor e trasat─â pe nesim╚Ťite. V. ROM. noiembrie 1953, 286.
trasá (a ~) vb., ind. prez. 3 traseáză
tras├í vb., ind. prez. 1 sg. tras├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. trase├íz─â
TRAS├ü vb. 1. a duce, a trage. (A ~ linii paralele.) 2. v. descrie. 3. (fig.) a jalona. (A ~ etapele obligatorii ale tacticii noastre.) 4. v. schi╚Ťa. 5. a ar─âta, a indica. (A ~ cuiva calea de urmat.) 6. a da. (A ~ o directiv─â.)
TRAS├ü vb. I. tr. 1. A trage, a ├«nsemna pe o suprafa╚Ť─â linia unui drum, conturul unui desen etc.; a ├«nsemna pe o pies─â brut─â elementele necesare pentru prelucrarea ei. 2. A indica, a da directive ├«n ceea ce prive╚Öte o ac╚Ťiune, o activitate etc. ÔÖŽ A ar─âta esen╚Ťialul ├«ntr-o chestiune etc.; a schi╚Ťa, a descrie. [< fr. tracer, cf. germ. trassieren, it. tracciare].
TRAS├ü vb. tr. 1. a ├«nsemna pe o suprafa╚Ť─â linia unui drum, conturul unui desen etc.; a ├«nsemna pe o pies─â brut─â elementele necesare pentru prelucrarea ei. 2. a indica, a da directive ├«n ceea ce prive╚Öte o ac╚Ťiune, o activitate etc. ÔŚŐ a ar─âta esen╚Ťialul ├«ntr-o chestiune etc.; a schi╚Ťa, a descrie. (< fr. tracer)
TRASÁT s. n. trasare (1). (< trasa)
A TRAS├ü ~├ęz tranz. 1) (contururi) A marca printr-o linie sub╚Ťire; a descrie. 2) fig. (direc╚Ťii, sarcini, obiective) A elabora (din timp), fix├ónd esen╚Ťialul; a schi╚Ťa; a contura; a jalona. /<fr. tracer
tras├á v. a trage sau emite o poli╚Ť─â (= it. trassare).
*tras├ęz v. tr. (fr. tracer). Trag (├«nsemn) pe teren (sa┼ş pe plan) linia unu─ş drum care trebu─şe s─â fie f─âcut: a trasa un drum.
TRASA vb. 1. a duce, a trage. (A ~ linii paralele.) 2. a contura, a descrie, (fig.) a scrie. (Apa ~ numeroase cotituri.) 3. (fig.) a jalona. (A ~ etapele obligatorii ale tacticii noastre.) 4. a schi╚Ťa. (~ ideile principale ├«ntr-o problem─â.) 5. a ar─âta, a indica. (A ~ cuiva calea de urmat.) 6. a da. (A ~ o directiv─â, o sarcin─â.)

Trasat dex online | sinonim

Trasat definitie

Intrare: trasat
trasat substantiv neutru
Intrare: trasa
trasa verb grupa I conjugarea a II-a