Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

29 defini╚Ťii pentru transport

TRANSP├ôRT, transporturi, s. n. 1. Faptul de a transporta. ÔÖŽ (La pl.) Ramur─â a economiei na╚Ťionale cuprinz├ónd totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene ╚Öi navale care asigur─â circula╚Ťia bunurilor ╚Öi a persoanelor. 2. Totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat ╚Öi ├«n condi╚Ťii determinate. 3. Fig. (Livr.) Uitare de sine cauzat─â de emo╚Ťie, de entuziasm, de pl─âcere; stare de contempla╚Ťie. ÔÇô Din fr. transport.
TRANSPORT├ü, transp├│rt, vb. I. 1. Tranz. A deplasa (cu un vehicul) bunuri sau persoane dintr-un loc ├«n altul; a c─âra, a duce, a purta. 2. Refl. A se duce la fa╚Ťa locului (pentru o constatare judiciar─â, pentru o anchet─â, o inspec╚Ťie etc.); a se deplasa. 3. Tranz. Fig. (Livr.) A aduce pe cineva ├«ntr-o stare de uitare de sine, ├«n urma unei emo╚Ťii profunde, a entuziasmului, a pl─âcerii. ÔÇô Din fr. transporter, lat. transportare.
TRANSP├ôRT, transporturi, s. n. 1. Faptul de a transporta. ÔÖŽ (La pl.) Ramur─â a economiei na╚Ťionale cuprinz├ónd totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene ╚Öi navale care asigur─â circula╚Ťia bunurilor ╚Öi a persoanelor. 2. Totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat ╚Öi ├«n condi╚Ťii determinate. 3. Fig. (Livr.) Uitare de sine cauzat─â de emo╚Ťie, de entuziasm, de pl─âcere; stare de contempla╚Ťie. ÔÇô Din fr. transport.
TRANSPORT├ü, transp├│rt, vb. I. 1. Tranz. A deplasa (cu un vehicul) bunuri sau persoane dintr-un loc ├«n altul; a c─âra, a duce, a purta. 2. Refl. A se duce la fa╚Ťa locului (pentru o constatare judiciar─â, pentru o anchet─â, o inspec╚Ťie etc.); a se deplasa. 3. Tranz. Fig. (Livr.) A aduce pe cineva ├«ntr-o stare de uitare de sine, ├«n urma unei emo╚Ťii profunde, a entuziasmului, a pl─âcerii. ÔÇô Din fr. transporter, lat. transportare.
TRANSP├ôRT, transporturi, s. n. 1. Faptul de a transporta (v. transportare); ducere de lucruri sau de persoane dintr-un loc ├«n altul (v. c─ârat, c─âr─âtur─â). Dac─â zici dumneata c─â s├«ntem ho╚Ťi, las─â s─â fac─â altul transportul. DUMITRIU, N. 260. Automobilele sanitare servesc numai pentru transportul r─âni╚Ťilor. MIRONESCU, S. A. 107. Vitele s├«nt mari, ╚Öi mai mult cai dec├«t boi ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la toate lucrurile c├«mpului ╚Öi la transporturi. GOLESCU, ├Ä. 158. ÔŚŐ Loc. adj. De transport = care serve╚Öte la transportarea lucrurilor sau a persoanelor. Dup─â Marea Revolu╚Ťie din Octombrie... s-a v─âzut... c─â vechile mijloace de transport nu mai s├«nt ├«ndestul─âtoare. STANCU, U.R.S.S. 21. Mai este un mod de transport prin ora╚Ö: scaunele ├«nchise ce le poart─â oamenii pe bra╚Ťe. BOLINTINEANU, O. 287. ÔÖŽ (Mai ales la pl.) Ramur─â a economiei na╚Ťionale care cuprinde totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene ╚Öi navale, care asigur─â circula╚Ťia bunurilor ╚Öi a persoanelor. De felul cum func╚Ťioneaz─â transporturile ├«n timpul iernii depinde ├«n mare m─âsur─â desf─â╚Öurarea unei activit─â╚Ťi normale ├«n toate ramurile economiei na╚Ťionale. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2795. Transporturile constituie una din cele mai importante probleme ├«n economia unei ╚Ť─âri. PROBL. GEOGR. II 131. 2. Totalitatea lucrurilor sau fiin╚Ťelor care s├«nt transportate ├«mpreun─â. A╚Öteapt─â un transport din Arad, dar i-am ├«ncurcat pe cei din Simeria ╚Öi-mi trimit iar─â╚Öi vagoanele de s─âpt─âm├«na trecut─â. DAVIDOGLU, M. 48. ├Äncepuser─â s─â soseasc─â transporturi mari de r─âni╚Ťi din luptele noi. REBREANU, P. S. 111. A╚Ötept al doilea transport de flori, precum ├«mi promi╚Ťi. NEGRUZZI, S. I 99. 3. Fig. (Ast─âzi rar) Uitare de sine, emo╚Ťie, stare de contempla╚Ťie, de entuziasm, de beatitudine. ╚śi-n loc de acel aer m─âre╚Ť, ÔÇô de-acel transport Din prima-i tinere╚Ťe, e rece ca un mort. MACEDONSKI, O. I 259.
TRANSPORT├ü, transp├│rt, vb. I. 1. Tranz. A duce lucruri sau fiin╚Ťe dintr-un loc ├«n altul (mai ales cu un vehicul); a c─âra, a duce, a purta. ├Äl transportar─â repede prin mijlocul cordonului de solda╚Ťi. SAHIA, N. 84. Primim ordin s─â transport─âm o sut─â dou─âzeci capete de vite cornute la Malta. BART, S. M. 81. Am luat o tr─âsur─â care ├«ntr-o oar─â f─âg─âdui s─â ne transporte la Ems. NEGRUZZI, S. I 325. ÔŚŐ Fig. El poate transporta cerul, patria sa pe p─âm├«ntul care-l locuie╚Öte. NEGRUZZI, S. II 49. ÔŚŐ Refl. pas. C├«timea speciei grive este a╚Öa de considerabil─â, ├«nc├«t se prind f─âr─â num─âr ╚Öi se transport─â luntri pline. ODOBESCU, S. III 28. 2. Refl. (Despre persoane) A se duce la fa╚Ťa locului (pentru o constatare judiciar─â, o anchet─â, o inspec╚Ťie etc.); a se deplasa. Ne-am transportat la zisa ├«nchisoare ╚Öi am f─âcut s─â se prezinte ├«n fa╚Ťa noastr─â cet─â╚Ťeanul Laflotte. CAMIL PETRESCU, T. II 606. Imediat ce am primit ordinul... m-am transportat la ╚Öcoala de fete nr. 1 din urbea Z. CARAGIALE, M. 118. Turcii nu se puteau transporta ├«n Moldova dec├«t prin un singur punct. HASDEU, I. V. 132. 3. Tranz. Fig. A aduce pe cineva ├«ntr-o stare de uitare de sine, de entuziasm.
!transp├│rt (tran-sport/trans-port) s. n., pl. transp├│rturi
!transportá (a ~) (tran-spor-/trans-por-) vb., ind. prez. 3 transpórtă
transp├│rt s. n. (sil. mf. trans-), pl. transp├│rturi
transportá vb. (sil. mf. trans-), ind. prez. 1 sg. transpórt, 3 sg. și pl. transpórtă
TRANSPÓRT s. 1. v. cărat. 2. cărătură. (A făcut un prim ~.) 3. (FIZ.) transmisiune. (~ul energiei electromagnetice.)
TRANSPORTÁ vb. 1. v. căra. 2. a duce, a lua. (Mașina ne-a ~ până la...) 3. v. duce.
TRANSP├ôRT s.n. 1. Faptul de a transporta; transportare. ÔÖŽ (La pl.) Ramur─â a economiei na╚Ťionale care cuprinde totalitatea mijloacelor de transportare a bunurilor sau a persoanelor. 2. Totalitatea lucrurilor sau a persoanelor care sunt transportate ├«mpreun─â. 3. (Poligr.) Transpunere a imaginii de pe o form─â pe alta a copiei originalului de pe cli╚Öeu pe piatra litografic─â. 4. (Fig.; liv.) Uitare de sine, emo╚Ťie, stare de contempla╚Ťie. [< fr. transport].
TRANSPORT├ü vb. I. 1. tr. A c─âra, a duce dintr-un loc ├«n altul. 2. refl. (Despre persoane) A se duce, a se deplasa la fa╚Ťa locului. 3. tr. (Fig.) A aduce (pe cineva) ├«ntr-o stare de uitare de sine, a ├«nc├ónta peste m─âsur─â. [P.i. transp├│rt. / < fr. transporter, cf. lat. transportare].
TRANSP├ôRT s. n. 1. faptul de a transporta; transportare. ÔŚŐ totalitatea lucrurilor sau a persoanelor care sunt transportate. 2. (pl.) ramur─â a economiei na╚Ťionale, totalitatea mijloacelor de transportare a bunurilor sau a persoanelor. 3. (poligr.) transpunere a imaginii de pe o form─â pe alta, a copiei originalului de pe cli╚Öeu pe piatra litografic─â. 4. (fig.) uitare de sine, stare de contempla╚Ťie. (< fr. transport, germ. Transport)
TRANSPORT├ü vb. I. tr. 1. a c─âra, a duce dintr-un loc ├«n altul. 2. (fig.) a aduce (pe cineva) ├«ntr-o stare de uitare de sine, a ├«nc├ónta peste m─âsur─â. II. refl. (despre persoane) a se deplasa la fa╚Ťa locului. (< fr. transporter, lat. transportare)
TRANSPÓRT ~uri n. 1) Ramură a economiei care cuprinde totalitatea mijloacelor de deplasare a bunurilor materiale și a pasagerilor. ~ rutier. ~ aerian. ~ fluvial. 2) Totalitate a bunurilor materiale sau a persoanelor care se deplasează la un moment dat împreună. 3) fig. livr. Stare de fericire deplină; uitare de sine; beatitudine; euforie. [Sil. trans-port] /<fr. transport, germ. Transport
A TRANSPORT├ü transp├│rt tranz. 1) (obiecte sau fiin╚Ťe) A c─âra dintr-un loc ├«n altul (mai ales cu ajutorul unui mijloc de locomo╚Ťie); a duce. 2) fig. (persoane) A aduce ├«n stare de beatitudine, ├«n urma unei emo╚Ťii puternice. [Sil. trans-por-] /<fr. transporter, lat. transportare
A SE TRANSPORT├ü m─â transp├│rt intranz. A se deplasa dintr-un loc ├«n altul (mai ales cu ajutorul unui mijloc de locomo╚Ťie). /<fr. transporter, lat. transportare
transport n. 1. ac╚Ťiunea de a (se) transporta; 2. cesiunea unei propriet─â╚Ťi, a unui drept: a face transportul unei rente; 3. fig. mi╚Öcare violent─â de pasiune: transport de bucurie; 4. delir cauzat de o boal─â.
transport├á v. 1. a purta dintrÔÇÖun loc ├«ntrÔÇÖaltul; 2. a transmite printrÔÇÖun act o proprietate, un drept; 3. se zice de lucr─ârile literare ce se introduc: a transporta o dram─â francez─â pe scena rom├ón─â; 4. fig. a excita admira╚Ťiune, a mi╚Öca puternic: frumosul ne transport─â; 5. a se duce undeva: a se transporta la fa╚Ťa locului.
1) *transp├│rt n., pl. ur─ş (fr. transport, d. transporter, a transporta). Ac╚Ťiunea de a transporta, c─âr─âu╚Öie: transport de c─âl─âtor─ş, de m─ârfur─ş (V. dusoare). Lucrur─ş transportate: a sosit un transport de marf─â. Jur. Transfer, cesiune (a une─ş propriet─â╚Ť─ş, a unu─ş drept): a face transportu une─ş rente. Fig. Pornire, entusiazm, av├«nt: transport de bucurie.
2) *transp├│rt, a -├í v. tr. (lat. transportare, d. trans, dincolo, ╚Öi portare, a c─âra, a purta). Car, duc (├«n car, ├«n spinare, cu calu, cu corabia, cu aeroplanu): a transporta lemne, c─âl─âtor─ş. Pun, transpun: a transporta pe scen─â un fapt istoric. Cedez o proprietate, un drept. Fig. Emo╚Ťionez, ├«nc├«nt, entusiazmez, r─âpesc: muzica te transport─â. V. refl. M─â duc: procuroru sÔÇÖa transportat la locu crime─ş.
TRANSPORT s. 1. c─ârare, c─ârat, ducere, dus, purtare, transportare. (~ sacului pe spate.) 2. c─âr─âtur─â. (A f─âcut un prim ~.)
TRANSPORTA vb. 1. a c─âra, a duce, a purta, (reg.) a c─âr─âb─âni, (├«nv.) a podvod─âri, a transportarisi. (Doi sanitari ~ bolnavul.) 2. a duce, a lua. (Ma╚Öina ne-a ~ p├«n─â la...) 3. a se deplasa, a se duce. (S-a ~ la fa╚Ťa locului.)
desf├ícere-transp├│rt s. f. Activitate comercial─â de v├ónzare ╚Öi transport ÔŚŐ ÔÇ×├Än sectorul desfaceri-transporturi ÔÇô total 93 de lucr─âtori auxiliari, din care: 5 primitori-distribuitori, 9 conduc─âtori auto, 2 l─âc─âtu╚Öi-garaj, 3 motostivuitori, 8 lucr─âtori pentru reparat mijloacele de transport intern, 6 primitori-distribuitori cu gestiune de produse finite, 20 de sortatori, 38 de manipulan╚Ťi pentru ├«nc─ârc─âri-desc─ârc─âri.ÔÇŁ Sc. 27 VII 77 p. 1 (din desfacere + transport)
salta╚Ťie, transport prin Ôł╝, (engl.= saltation, transport by) mecanism de deplasare a granulelor clastice pe patul unei albii sau al unui baz. de sedimentare, prin ridicarea temporar─â a lor ╚Öi ├«mpingerea ├«nainte de c─âtre curen╚Ťii a c─âror capacitate de transport dep─â╚Öe╚Öte, temporar, for╚Ťa gravita╚Ťiei; prin s. sunt deplasate ├«n medii turbulente granule cu diametrul mediu ├«ntre 0,4 ÔÇô 0,06 mm.
DEPLASAREA TRUPELOR PRIN TRANSPORT AERIAN ac╚Ťiunea trupelor de dislocare ├«ntr-un alt raion, de executare a unei manevre sau de intrare ├«ntr-un dispozitiv de lupt─â executat─â pe calea aerului ├«n scopul p─âstr─ârii capacit─â╚Ťii complete de lupt─â ├«n vederea ├«mplinirii unei misiuni. Acest procedeu este stabilit de un e╚Öalon superior ├«n raport de situa╚Ťia tactic-operativ─â, misiune ╚Öi condi╚Ťii specifice legate de menajarea resurselor ma╚Öinilor de lupt─â, mijloace de transport, starea vremii etc.
TRANSPORT AERIAN deplasare de persoane ╚Öi m─ârfuri pe calea aerului ├«n diverse scopuri. Transportul aerian sanitar constituie un mijloc de evacuare ├«n vederea salv─ârii de vie╚Ťi omene╚Öti, aeronavele fiind echipate cu aparatur─â care permite acordarea unei asisten╚Ťe medicale limitate ├«n timpul zborului. Din punct de vedere militar transportul aerian constituie o opera╚Ťie indispensabil─â ac╚Ťiunilor aeroterestre, la care particip─â avioane ╚Öi elicoptere ├«ndeplinind diverse misiuni: transport de desant aerian, transport de trupe, de tehnic─â de lupt─â, muni╚Ťii, materiale ╚Öi alimente de pe o direc╚Ťie pe alta sau din ad├óncime c─âtre linia de contact, aprovizionarea ╚Öi asigurarea necesarului trupelor care lupt─â ├«n ├«ncercuire, ├«n localit─â╚Ťi, pe platforme industriale transformate ├«n cet─â╚Ťi de lupt─â sau ├«n zone libere, evacuarea ├«n ad├óncimea teritoriului a r─âni╚Ťilor, bolnavilor ╚Öi a unor valori materiale.

Transport dex online | sinonim

Transport definitie

Intrare: transport
transport substantiv neutru
  • silabisire: trans-
Intrare: transporta
transporta verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: trans-