Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

28 defini╚Ťii pentru transformare

TRANSFORM├ü, transform, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) schimba ├«nf─â╚Ťi╚Öarea, a da sau a c─âp─âta alt aspect, alt─â form─â; a (se) schimba, a (se) preface. ÔÖŽ Spec. (A-╚Öi) schimba caracterul, comportarea, felul de a fi. 2. Tranz. (Mat.) A construi un corespondent, un echivalent al unei figuri date sau al unei valori, schimb├ónd unele elemente ╚Öi p─âstr├ónd altele, potrivit anumitor formule. ÔÖŽ A schimba ├«n cantit─â╚Ťi echivalente o form─â de energie ├«n alt─â form─â de energie. 3. Intranz. (La unele jocuri sportive) A ob╚Ťine, prin executarea reu╚Öit─â a unei lovituri (de pedeaps─â), unul sau mai multe puncte ├«n avantajul echipei sale. ÔÇô Din fr. transformer, lat. transformare.
TRANSFORM├üRE, transform─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) transforma ╚Öi rezultatul ei; transforma╚Ťie. ÔÇô V. transforma.
TRANSFORM├ü, transf├│rm, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) schimba ├«nf─â╚Ťi╚Öarea, a da sau a c─âp─âta alt aspect, alt─â form─â; a (se) schimba, a (se) preface. ÔÖŽ Spec. (A-╚Öi) schimba caracterul, comportarea, felul de a fi. 2. Tranz. (Mat.) A construi un corespondent, un echivalent al unei figuri date sau al unei valori, schimb├ónd anumite elemente ╚Öi p─âstr├ónd altele, potrivit anumitor formule. ÔÖŽ A schimba ├«n cantit─â╚Ťi echivalente o form─â de energie ├«n alt─â form─â de energie. 3. Intranz. (La unele jocuri sportive) A ob╚Ťine, prin executarea reu╚Öit─â a unei lovituri (de pedeaps─â), unul sau mai multe puncte ├«n avantajul echipei sale. ÔÇô Din fr. transformer, lat. transformare.
TRANSFORM├üRE, transform─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) transforma ╚Öi rezultatul ei; transforma╚Ťie. ÔÇô V. transforma.
TRANSFORM├ü, transf├│rm, vb. I. Tranz. 1. A schimba ├«nf─â╚Ťi╚Öarea, a da alt aspect, alt─â form─â; a face s─â treac─â de la o stare la alta; a preface, a preschimba, a schimba. Maiakovski ├«ns─â a constituit acea lovitur─â hot─âr├«toare, care transform─â dorin╚Ťa ╚Öi visul ├«n ac╚Ťiune concret─â. BENIUC, P. 46. Fostul Palat de Iarn─â a fost transformat ├«n muzeu de c─âtre Puterea sovietic─â. STANCU, U.R.S.S. 120. ÔÖŽ A schimba caracterul cuiva. ├Än trei ani de c├«nd nu se v─âzuse, capitala ├«l transformase. C. PETRESCU, C. V. 51. ÔŚŐ Refl. Nici p├«n─â azi nu-mi dau seama cum o fiin╚Ť─â se poate transforma total ├«n c├«╚Ťiva ani. BART, E. 224. 2. (Mat.) A construi un corespondent, un echivalent al unei figuri date sau al unei valori, schimb├«nd anumite elemente ╚Öi p─âstr├«nd altele, potrivit unei anumite formule. A transforma o figur─â prin asem─ânare ├«nseamn─â a construi o figur─â asemenea cu cea dat─â, ├«ntr-un raport de asem─ânare dat. GEOMETRIA, P. 158. ÔÖŽ (Fiz.; Chim.) A produce o succesiune de st─âri ├«n care variaz─â m─ârimile unui sistem fizico-chimic.
TRANSFORM├üRE, transform─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) transforma ╚Öi rezultatul ei. 1. Trecere de la o stare la alta; prefacere, schimbare. De altfel ├«╚Öi ├«ncetase apari╚Ťia, tocmai c├«nd anun╚Ťa importante transform─âri. C. PETRESCU, C. V. 145. ├Än mijlocul transform─ârii noastre na╚Ťionale ╚Öi politice... s├«ntem chema╚Ťi a hot─âr├« ╚Öi chestiunea social─â. KOG─éLNICEANU, S. A. 113. 2. (Mat.) Construirea unui echivalent al unei figuri date sau al unei valori prin schimbarea anumitor elemente ╚Öi p─âstrarea altora, potrivit unei anumite formule. Exist─â ╚Öi alte transform─âri ce schimb─â cubul ├«n sfer─â, nu numai continue dar ╚Öi derivabile sau analitice. VR─éNCEANU, G. D. II 334.
!transformá (a ~) (tran-sfor-/trans-for-) vb., ind. prez. 3 transfórmă
!transformáre (tran-sfor-/trans-for-) s. f., g.-d. art. transformắrii; pl. transformắri
transformá vb. (sil. mf. trans-), ind. prez. 1 sg. transfórm, 3 sg. și pl. transfórmă
transformáre s. f. (sil. mf. trans-) formare
TRANSFORM├ü vb. 1. v. metamorfoza. 2. a (se) preface, a (se) schimba, (├«nv.) a (se) pr─âv─âli. (A ~ marea ├«n uscat.) 3. a deveni, a se face, a se preface. (Totul s-a ~ ├«n scrum.) 4. v. modifica. 5. v. face. 6. (FON.) a se altera, a se modifica, a se preface, a se schimba. (ÔÇ×NÔÇŁ intervocalic s-a ~.) 7. (FON.) a se modifica, a se preface, a se schimba, a trece. (ÔÇ×LÔÇŁ intervocalic se ~ ├«n ÔÇ×rÔÇŁ ├«n cuvintele rom├óne╚Öti de origine latin─â.) 8. a (se) preface, a (se) schimba, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (├«nv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ ├«n suspine.)
TRANSFORM├üRE s. 1. devenire, dezvoltare, evolu╚Ťie, modificare, prefacere, schimbare. (Procesul ~.) 2. metamorfozare, metamorfoz─â, modificare, prefacere, preschimbare, schimbare, (rar) str─âmutare, (├«nv. ╚Öi pop.) mutare, pref─âc─âtur─â, schimb─âtur─â, (reg.) str─âformare, (├«nv.) modifica╚Ťie, preobrajenie, str─âmut─âtur─â, transforma╚Ťie, (fig.) r─âsturnare. (A suferit o ad├ónc─â ~.) 3. modificare, prefacere, prelucrare, refacere, schimbare. (~ unui text.) 4. (FON.) modificare, prefacere, schimbare, trecere. (~ lui ÔÇ×lÔÇŁ intervocalic ├«n ÔÇ×rÔÇŁ ├«n elementele rom├óne╚Öti de origine latin─â.) 5. (FON.) modificare, prefacere, schimbare, tratament. (~ labialelor.)
A se transforma Ôëá a se men╚Ťine
TRANSFORM├ü vb. I. tr., refl. A(-╚Öi) schimba forma, ├«nf─â╚Ťi╚Öarea, a da sau a lua o alt─â form─â; a (se) preface, a (se) schimba. ÔÖŽ (Mat.) A construi un corespondent al unei figuri date sau al unei valori, schimb├ónd anumite elemente ╚Öi p─âstr├ónd altele. [P.i. transf├│rm. / < fr. transformer, cf. lat. transformare].
TRANSFORM├üRE s.f. 1. Ac╚Ťiunea de a (se) transforma ╚Öi rezultatul ei; transforma╚Ťie. ÔÖŽ Lovitur─â la jocul de rugbi, acordat─â echipei care a reu╚Öit o ├«ncercare. 2. (Mat.) Coresponden╚Ť─â, aplica╚Ťie, func╚Ťie ├«ntre dou─â mul╚Ťimi de puncte. [< transforma].
TRANSFORM├ü vb. tr., refl. a(-╚Öi) schimba forma, ├«nf─â╚Ťi╚Öarea; a da, a lua o alt─â form─â; a (se) preface, a (se) schimba. ÔŚŐ (mat.) a construi un corespondent al unei figuri date sau al unei valori schimb├ónd anumite elemente ╚Öi p─âstr├ónd altele. (< fr. transformer, lat. transformare)
TRANSFORM├üRE s. f. 1. ac╚Ťiunea de a (se) transforma. ÔŚŐ (rugbi) lovitur─â acordat─â echipei care a reu╚Öit o ├«ncercare. 2. ansamblu de st─âri succesive prin care evolueaz─â un sistem fizico-chimic, ├«n func╚Ťie de schimbarea uneia sau mai multor m─ârimi ce ├«l caracterizeaz─â. 3. (mat.) coresponden╚Ť─â, aplica╚Ťie, func╚Ťie ├«ntre dou─â mul╚Ťimi de puncte. (< transforma)
A TRANSFORM├ü transf├│rm tranz. 1) A face s─â se transforme; a schimba; a preface; a preschimba; a modifica; a converti. 2) (valori, func╚Ťii, construc╚Ťii sintactice etc.) A echivala cu un alt corespondent, schimb├ónd unele elemente ╚Öi p─âstr├ónd altele. [Sil. trans-for-] /<fr. transformer, lat. transformare
A SE TRANSFORM├ü m─â transf├│rm intranz. 1) A c─âp─âta o alt─â form─â sau un alt con╚Ťinut; a suferi modific─âri; a se schimba; a se preface; a se modifica; a se preschimba. 2) (despre persoane) A-╚Öi schimba caracterul, felul de a fi; a se modifica (├«n bine). /<fr. transformer, lat. transformare
transformà v. 1. a da o formă nouă; 2. fig. a schimba natura, caracterul, modul de a fi; 3. a-și schimba forma, caracterul.
transformare f. 1. trecerea dela o formă la alta: transformarea omidei în fluture; 2. fig. schimbare completă de caracter.
*transf├│rm ╚Öi -├ęz, a -├í v. tr. (lat. transformare). Prefac, metamorfozez, schimb forma: a transforma o cas─â ├«n spital.
*transforma╚Ťi├║ne f. (lat. transform├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a transforma. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie, dar ob. -├íre.
TRANSFORMA vb. 1. a (se) metamorfoza, a (se) modifica, a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) schimba, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ├«ntoarce, a (se) muta, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) ├«nchipui, (reg.) a (se) str─âforma, (├«nv.) a (se) str─âmuta, a (se) suci, a (se) ╚Öanja. (Ora╚Öul nostru s-a ~ radical.) 2. a (se) preface, a (se) schimba, (├«nv.) a (se) pr─âv─âli. (A ~ marea ├«n uscat.) 3. a deveni, a se face, a se preface. (Totul s-a ~ ├«n scrum.) 4. a modifica, a preface, a prelucra, a reface, a schimba. (A ~ un text.) 5. a face, a preface, a schimba. (B─âutura din om te ~ ├«n neom.) 6. (FON.) a se altera, a se modifica, a se preface, a se schimba. (ÔÇ×NÔÇŁ intervocalic s-a ~.) 7. (FON.) a se modifica, a se preface, a se schimba, a trece. (ÔÇ×LÔÇŁ intervocalic se ~ ├«n ÔÇ×rÔÇŁ ├«n cuvintele rom├óne╚Öti de origine latin─â.) 8. a (se) preface, a (se) schimba, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (├«nv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ ├«n suspine.)
TRANSFORMARE s. 1. devenire, dezvoltare, evolu╚Ťie, modificare, prefacere, schimbare. (Procesul ~.) 2. metamorfozare, metamorfoz─â, modificare, prefacere, preschimbare, schimbare, (rar) str─âmutare, (├«nv. ╚Öi pop.) mutare, pref─âc─âtur─â, schimb─âtur─â, (reg.) str─âformare, (├«nv.) modifica╚Ťie, preobrajenie, str─âmut─âtur─â, transforma╚Ťie, (fig.) r─âsturnare. (A suferit o ad├«nc─â ~.) 3. modificare, prefacere, prelucrare, refacere, schimbare. (~ unui text.) 4. (FON.) modificare, prefacere, schimbare, trecere. (~ lui ÔÇ×lÔÇŁ intervocalic ├«n ÔÇ×rÔÇŁ ├«n elementele rom├óne╚Öti de origine latin─â.) 5. (FON.) modificare, prefacere, schimbare, tratament. (~ labialelor.)
transform├íre s. f. (sport) Lovitur─â la rugbi acordat─â echipei care a reu╚Öit un eseu ÔŚŐ ÔÇ×[...] au ├«nscris G., C. ╚Öi I. ÔÇô eseuri, B. ÔÇô transformare.ÔÇŁ R.l. 18 XI 86 p. 5 (din transforma; DEX ÔÇô alte sensuri, DN3)
OMNIA MUTANTUR, NIHIL INTERIT (lat.) totul se transform─â, nimic nu piere ÔÇô Ovidiu, ÔÇ×Metamorphoseon libriÔÇŁ, XV, 165.
TRANSFORM├üRE s. f. (< transform├í < fr. transformer, cf. lat. transformare): schimbare (prefacere) a formei, a ├«nf─â╚Ťi╚Ö─ârii, a aspectului sau a con╚Ťinutului, a valorii unei p─âr╚Ťi de vorbire sau de propozi╚Ťie, a unei propozi╚Ťii sau a vorbirii ├«n general. Se poate vorbi astfel despre t. unei p─ârti de propozi╚Ťie ├«ntr-o propozi╚Ťie corespunz─âtoare ╚Öi, invers, despre t. unei propozi╚Ťii ├«ntr-o parte de propozi╚Ťie corespunz─âtoare; despre t. unei propozi╚Ťii simple ├«ntr-o propozi╚Ťie dezvoltat─â ╚Öi, invers, despre t. unei propozi╚Ťii dezvoltate ├«ntr-o propozi╚Ťie simpl─â; despre t. vorbirii directe, dialogate, ├«n vorbire indirect─â ╚Öi, invers, despre t. vorbirii indirecte ├«n vorbire direct─â etc. Uneori t. presupune at├ót schimbarea unor tr─âs─âturi, c├ót ╚Öi p─âstrarea altora. ├Än unele cazuri, ea are ├«n vedere dezvoltarea sau restr├óngerea unit─â╚Ťilor. Termen folosit ╚Öi ├«n sintagma exerci╚Ťiu de t. (v. exerc├ş╚Ťiu). ├Än gramatica generativ─â, t. este o opera╚Ťie care leag─â lan╚Ťul structurii de ad├óncime de lan╚Ťul structurii de suprafa╚Ť─â; prin ea se ajunge de la con╚Ťinutul mesajului inten╚Ťionat la un enun╚Ť real.

Transformare dex online | sinonim

Transformare definitie

Intrare: transforma
transforma verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: trans-
Intrare: transformare
transformare substantiv feminin
  • silabisire: trans-