TRANSDUCTÓR, transductoare, s. n. (Tehn.) Dispozitiv care primește energie de o anumită formă și o convertește într-o altă formă de energie. – Din fr. transducteur.

TRANSDUCTÓR, transductoare, s. n. (Tehn.) Dispozitiv care primește energie de o anumită formă și o convertește într-o altă formă de energie. – Din fr. transducteur.

transductór (trans-duc-) s. n., pl. transductoáre

transductór s. n. (sil. mf. trans-), pl. transductoáre

TRANSDUCTÓR s.n. (Electr.) Dispozitiv care permite transformarea unei mărimi fizice; transformator de energie acustică în energie electrică etc. ♦ (Telec.) Amplificator magnetic. [< fr. transducteur].

TRANSDUCTÓR s. n. (electr.) dispozitiv care permite transformarea unei mărimi fizice; transformator de energie acustică în energie electrică etc. ◊ (telec.) amplificator magnetic. (< fr. transducteur)

transductór s. n. 1984 Organ care convertește un fenomen fizic în vederea transmiterii v. magnetostrictiv (din fr. transducteur; PR sec. XX)