Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

45 defini╚Ťii pentru trandafir

TRANDAF├ŹR, trandafiri, s. m. 1. Nume dat unor specii diverse de plante perene sau de arbu╚Öti ornamentali cultiva╚Ťi din familia rozaceelor, cu l─âstari spino╚Öi ╚Öi cu flori mari, parfumate, de culori variate, folosite mai ales ├«n industria parfumurilor (Rosa). ÔŚŐ Trandafir s─âlbatic = m─âce╚Ö. ÔŚŐ Compuse: (Bot.) trandafir-de-munte = smirdar; Trandafir-galben = tei╚Öor (2); (Zool.) trandafir-de-mare = actinie. 2. (├Än sintagma) Lemn de trandafir = lemnul unor arbori din America de Sud, din care se fac mobile de lux. 3. C├órnat din carne de porc tocat─â mare, cu sat├órul, ╚Öi condimentat─â cu mult piper ╚Öi usturoi. ÔÇô Din ngr. triand├ífillo ÔÇ×treizeci de foiÔÇŁ (apropiat, prin etimologie popular─â, de fir).
TRANDAF├ŹR, trandafiri, s. m. 1. Nume dat unor specii diverse de plante perene sau de arbu╚Öti ornamentali din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori divers colorate ╚Öi pl─âcut mirositoare, folosite mult ├«n industria parfumurilor (Rosa). ÔŚŐ Trandafir s─âlbatic = m─âce╚Ö. ÔŚŐ Compuse: (Bot.) trandafiri-de-munte = smirdar; Trandafir-galben = tei╚Öor (2) (Kerria-japonica); (Zool.) trandafir-de-mare = actinie. 2. (├Än sintagma) Lemn de trandafir = lemnul unor arbori din America de Sud, din care se fac mobile de lux. 3. C├órnat din carne de porc tocat─â mare, cu sat├órul, ╚Öi condimentat─â cu mult piper ╚Öi usturoi. ÔÇô Din ngr. triand├ífillo ÔÇ×treizeci de foiÔÇŁ (apropiat, prin etimologie popular─â, de fir).
TRANDAF├ŹR, trandafiri, s. m. 1. Arbust din familia rozaceelor, cu flori ro╚Öii, albe sau galbene, cu miros pl─âcut ╚Öi cu fructe c─ârnoase, ro╚Öii; cre╚Öte s─âlbatic sau se cultiv─â ├«n gr─âdini, florile lui fiind ├«ntrebuin╚Ťate ├«n industria parfumurilor (Rosa); floarea acestui arbust (v. ruj─â). Vor cultiva c├«teva pogoane de trandafiri ╚Öi vor tr─âi to╚Ťi anii vie╚Ťii lor din iubire ╚Öi din c├«╚Ötigul uleiului de roze. GALACTION, O. I 143. S-a oprit La trandafiri, ╚Öi m├«na-i drag─â S-a-ntins la flori ca s─â aleag─â. CO╚śBUC, P. II 258. St─â copila lin plecat─â, Trandafiri arunc─â ro╚Öii Peste unda fermecat─â. EMINESCU, O. I 72. ÔŚŐ (├Än compara╚Ťii ╚Öi metafore) Se cunoa╚Öte, Floricico, c─â pe-aici a mers boti╚Öorul t─âu de trandafir ╚Öi din╚Ťi╚Öorii t─âi de ╚Öoricu╚Ť. HOGA╚ś, M. N. 18. Gerul face cu-o suflare pod de ghea╚Ť─â ├«ntre maluri... Iar pe fe╚Ťe de copile ├«nflore╚Öte trandafiri. ALECSANDRI, P. III 12. Bine-ai venit s─ân─âtos, Trandafirul meu frumos. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 146. ÔŚŐ Trandafir de dulcea╚Ť─â = trandafir cu flori ro╚Öii, din ale c─ârui petale se face dulcea╚Ť─â. Trandafir s─âlbatic = m─âcie╚Ö. Ea are flori de cr├«ng la s├«n ╚śi-n p─âr un trandafir s─âlbatic. CO╚śBUC, P. I 181. ÔŚŐ Expr. De departe trandafir, de aproape bor╚Ö cu ╚Ötir, se spune despre o persoan─â care de departe pare foarte frumoas─â, iar de aproape se vede c─â e ur├«t─â. ÔŚŐ Compuse: (Bot.) trandafir-de-munte = smirdar; (Zool.) trandafir-de-mare = actinie. ÔÖŽ Lemn de trandafir = lemnul anui arbore din America de Sud (care miroase a trandafir) din care se fac mobile de lux. Lemnul de trandafir str─âlucea cald. DUMITRIU, N. 52. 2. C├«rnat de porc cu mult piper ╚Öi usturoi. Trandafiri usturoie╚Ťi ╚Öi sl─ânin─â de cea sub╚Ťire... ╚Öi cu m─âm─âligu╚Ť─â cald─â se duc unse pe g├«t. CREANG─é, A. 103. ╚śtia unde se g─âsea pelinul cel mai bun ╚Öi unde se frigea trandafirii cei mai gusto╚Öi. GHICA, S. 61. Ea a t─âiat o bucat─â de trandafir de porc, a fript-o ╚Öi a m├«ncat-o. ╚śEZ. IX 58.
trandaf├şr s. m., pl. trandaf├şri
!trandaf├şr-de-m├íre (actinie) s. m., pl. trandaf├şri-de-m├íre
!trandaf├şr-de-m├║nte (plant─â) s. m., pl. trandaf├şri-de-m├║nte
trandaf├şr s. m., pl. trandaf├şri
trandaf├şr-de-m├íre s. m.
trandaf├şr-de-m├║nte s. m.
TRANDAF├ŹR s. I. 1. (BOT.; Rosa) roz─â, (├«nv. ╚Öi reg.) rug, (reg.) ruj─â. 2. (BOT.) trandafir s─âlbatic (Rosa canina) = m─âce╚Ö, (pop.) r─âsur─â, (reg.) cacad├ór, m─âr─âcine, rug, ruj─â, ruji╚Ť─â, sipic─â, (Ban.) scobituri (pl.). II. patrician. (A m├óncat un ~ bine fript.)
TRANDAFIR-DE-M├üRE s. v. actinie, anemon─â-de-mare, dedi╚Ťel-de-mare.
TRANDAFIR-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
trandaf├şr (-ri), s. m. ÔÇô 1. Roz─â. ÔÇô 2. C├«rnat. ÔÇô Mr. trandafir, trandaf(i)l─â, megl. trind├ífil. Ngr. ¤ä¤ü(╬╣)╬▒╬Ż¤ä╬Ȥć¤ů╬╗╬╗╬┐ (Cihac, II, 707; Roesler 577; Sandfeld 18), cf. alb. trandafilj, bg. trandafil (Conev 49). Sensul al doilea nu este clar; dup─â Scriban, datorit─â mirodeniilor pe care le con╚Ťine. ÔÇô Der. trandafiriu, adj. (roz).
TRANDAF├ŹR1 ~i m. 1) Arbust decorativ cu tulpina ├«nalt─â, ramificat─â ╚Öi cu ╚Ťepi, cu flori pl─âcut mirositoare (folosite ├«n industria parfumurilor); roz─â. 2) Floare a acestui arbust. ÔŚŐ ~ s─âlbatic arbust cu flori roz sau albe ╚Öi cu fructul oval, c─ârnos, de culoare ro╚Öie; m─âce╚Ö; r─âsur─â; ruj─â. 3) rar C├órna╚Ťi prepara╚Ťi din carne de porc cu mult piper ╚Öi usturoi. /<ngr. tr[i]ant├ífillon
TRANDAF├ŹR2 n. mai ales art. 1) Dans popular executat de perechi, care se deplaseaz─â ├«n salturi ├«naite ╚Öi ├«napoi ├«ntr-un tempo rapid. 2) Melodie dup─â care se execut─â acest dans. /<ngr. tr[i]ant├ífillon
trandafir m. 1. arbust spinos cu florile ro╚Öiatice mari, pl─âcut mirositoare, adesea ├«nvoalte (Rosa centifolia): din florile de trandafir se face dulcea╚Ť─â; 2. fructul s─âu, oval, pu╚Ťin c├órnos, mirositor, ro╚Öu sau negru; 3. Mold. c├órnat de porc, preparat cu ardeiu, usturoiu, piper, etc. ╚Öi uscat. [Gr. mod. TRANT├üPHYLLON, lit treizeci de foi (dup─â frunzele-i numeroase); sensul 3 prin aluziune la coloarea ro╚Öiatic─â a c├órnatului].
gh─şud├ęn n., pl. e ╚Öi ur─ş (turc. g├Âden). Munt. C├«rna╚Ť din carne de vac─â, aromatizat, turtit ╚Öi uscat. ÔÇô ├Än Mold. ghid├║m ╚Öi trandafir.
*ort├ęnsie f. (d. numele latin Hortensia, pe care-l purta so╚Ťia ceasornicarulu─ş Lepaute [ÔÇá 1788], ├«n onoarea c─âre─şa a fost numit─â aceast─â plant─â). Bot. Un cop─âcel din familia saxifragelor (numit ╚Öi trandafir de Japonia), cultivat p. frumoasele lu─ş flor─ş.
trandaf├şr m. (mgr. ╚Öi ngr. tran- ╚Öi triand├ífyllon, d. tri├índa [scris -nta], tre─ş-zec─ş, ╚Öi f├Żllon, foa─şe; vsl. bg. trandafil┼ş. V. fil─â). Un cop─âcel ghimpos care e tipu familii─ş rozaceelor (rosa). Roz─â, floarea acestu─ş cop─âcel. Fig. Ro╚Öea╚Ťa natural─â a obrazulu─ş: trandafiri─ş (sa┼ş bujori─ş) din obraz. An─ş de tinere╚Ť─â (iron. ╚Öi de b─âtr├«ne╚Ť─â): a avea do┼ş─â-zec─ş de trandafir─ş. A ╚Öedea pe trandafir─ş, a fi fericit. Est (pin aluz. la mirodeniile lu─ş). Gh─şuden. ÔÇô Trandafiru se trage din m─âcie╚Ö. Pin cultur─â sÔÇÖa┼ş ob╚Ťinut o mul╚Ťime de variet─â╚Ť─ş, cu flor─ş ro╚Öi─ş aprinse, ro╚Öiatice, galbene ╚Öi albe. Din florile ro╚Öi─ş ale une─ş variet─â╚Ť─ş (rosa centifolia) se face dulcea╚Ť─â. Din florile alte─ş variet─â╚Ť─ş (rosa damasc├ęna) se scoate (la ╚śiraz, ├«n Persia, la Cazanl├«k, ├«n Bulgaria, ╚Öi ├«n Saxonia) pre╚Ťiosu ule─ş sa┼ş esen╚Ť─â de trandafir─ş, ├«ntrebuin╚Ťat ├«n parfumerie ╚ÖiÔÇÖn medicin─â. Floarea trandafirulu─ş e considerat─â ca cea ma─ş frumoas─â din toate at├«t ca form─â, c├«t ╚Öi ca miros. To╚Ť─ş trandafiri─ş a┼ş ghimp─ş, afar─â de cel cu flor─ş albe. V. crin.
TRANDAFIR s. 1. (BOT.; Rosa) roz─â, (├«nv. ╚Öi reg.) rug, (reg.) ruj─â. 2. (BOT.) trandafir s─âlbatic (Rosa canina) = m─âce╚Ö, (pop.) r─âsur─â, (reg.) cacad├«r, m─âr─âcine, rug, ruj─â, ruji╚Ť─â, sipic─â, (Ban.) scobituri (pl.). 3. patrician. (A m├«ncat un ~ bine fript.)
trandafir-de-mare s. v. ACTINIE. ANEMONĂ-DE-MARE. DEDIȚEL-DE-MARE.
trandafir-de-munte s. v. SMIRDAR.
INTER VEPRES ROSAE NASCUNTUR (lat.) trandafirii cresc ╚Öi ├«ntre m─âr─âcini ÔÇô Ammiannus Marcellinus, ÔÇ×Res gestaeÔÇŁ, 16, 7, 4.
ROMAN DE LA ROSE (ÔÇ×Romanul trandafiruluiÔÇŁ), poem medieval francez. Alc─âtuit din dou─â p─âr╚Ťi. Prima (peste 4.000 de versuri), scris─â de Guillaume de Lorris (c. 1235), este o poveste alegoric─â de dragoste, ├«n spiritul cavaleresc medieval; a doua parte (c. 18.000 de versuri), realizat─â ├«ntre 1270-1275, av├ónd ca autor pe Jean de Meung (c. 1240-c. 1305) are un pronun╚Ťat caracter satiric ╚Öi erudit.
TRANDAFIR subst. 1. ÔÇô ╚Öi -a pren. (P1; P Bor 97).; ÔÇô fam., mold., 1610 (Glos); -escu. 2. Tranda╚Öir, ard. (Pa╚Ö). 3. Trandafir 1779 (Sd XV 30). 4. Scurtat: Trandaf, E. v(TS 276).
HIBISCUS L., TRANDAFIR DE CHINA, HIBISCUS, fam. Malvaceae. Gen originar din regiunile tropicale ╚Öi subtropicale ale Indiei, China ╚Öi Insulele Canare, cca 205 specii erbacee, arbustive sau arborescente, anuale sau perene. Frunze ovate sau rombic-ovate, tri- pentalobate. ╚Öi neregulat ÔÇô din╚Ťate. Flori complete, pe tipul 5, mari, colorate viu ╚Öi divers (caliciul intern, 6-12-fidat sau 10-12-foliat, 5 stigmate, filamentele reunite ale staminelor dep─â╚Öesc lungimea corolei). Fruct, capsul─â cu 5 loji.
RHODODENDRON L., TRANDAFIR DE MUNTE, BUJOR DE MUNTE, RODODENDRON, AZALEE, fam. Ericaceae. Gen originar din estul Asiei, cca 1 000 specii, arbori la subarbu╚Öti cu frunze alungit-lanceolat-eliptice, eliptic-lanceolate, ovat-eliptice, persistente sau caduce, de obicei cu marginea ├«ntreag─â, alterne, coriacee. Flori mari, divers colorate, hermafrodite (pe tip 5, 5 sepale, corol─â ├«n form─â de trompet─â, campanulat─â, cu 5 lobi, numeroase stamine lungi, stil exert cu stigmat ├«ngust). Fructe, capsule cu numeroase semin╚Ťe mici.
ROSA L., TRANDAFIR, fam. Rosaceae. Gen originar din regiunile continentale ╚Öi subtropicale ale emisferei nordice, ├«n Africa ╚Öi Asia, peste 200 specii, arbu╚Öti erec╚Ťi, c─â╚Ť─âr─âtori sau t├«r├«tori, adesea, spino╚Öi. Frunze alterne, caduce, semipersistente sau persistente, imparipenat-compuse, cu peste 11 foliole, rar simple, ├«nso╚Ťite de stipele. Flori felurite ca m─ârime, form─â, num─âr de petale, palet─â coloristic─â (de obicei cu 5 petale, 5 sepale, numeroase stamine ╚Öi stile), solitare, ├«n corimbe multiflore, pauciforme, umbeliforme sau ├«n raceme umbeliforme. Fruct c─ârnos. Receptacul sferic sau urceolat cu numeroase ovare, stilul cu stigmatul capitat (PL. 64, fig. 361, 362, 363; pl. 65, fig. 364, 365).
Rosa acicularis Lindl. (syn. Rosa carelica Fries; R. saya Schwein. f.). Specie ce ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori ro╚Öii cu diametrul de 4-5 cm. Frunze imparipenat-compuse, foliole p├«n─â la 7, de la eliptice la alungite, pe partea inferioar─â verzi-alburii, pubescente, pe cea superioar─â glabre, 2-5 cm lungime. Arbust, cca 1-1,5 m ├«n─âl╚Ťime, lujeri g─âlbui, glabri, sub╚Ťiri, cu ╚Ťepi ╚Öi numeroase sete. Fructe mici, ovate, ro╚Öii.
Rosa adorata (Andrews) Sweet. Specie care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori solitare sau c├«teva la un loc, mari, ├«nvoalte sau simple, ÔÇóalbe,. roz-pal sau g─âlbui, ro╚Öii-ar─âmii, portocalii-├«nchis etc., 5-8 cm diametru, pe un peduncul scurt, uneori. glandulos, parfumate. Tufe urc─âtoare cu frunze mai mult sau mai pu╚Ťin persistente, spini ca un c├«rlig, 5-7 foliole lunguie╚Ť-eliptice, serate, pe partea superioar─â luciocase.
Rosa arvensis Huds., ┬ź Roz─â de livezi ┬╗, (syn.. R. repens Scop.). Specie care ├«nflore╚Öte-vara. Flori roz sau albe, mari, p├«n─â: la 5 cm diametru (sepale ├«ntregi, nedivizate, stile concrescute ├«ntr-o column─â lung─â, exert─â, de lungimea staminelor), ├«n raceme umbeliforme, pauciflore (f─âr─â miros). Frunze (cad toamna) cu 5-7 foliole mici, ovat-rotunde, serate pe margini, pe partea inferioar─â verzi-deschis cu peri pe nervuri, lungi de- cm. Arbu╚Öti repen╚Ťi sau scaden╚Ťi. Fruct ovat, ro╚Öu-├«nchis.
Rosa banksiae Ait. (syn. R. inermis Roxb.). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori g─âlbui, rar albe, relativ mici, cca 2,5 cm diametru (stilele nu dep─â╚Öesc inser╚Ťiunea staminelor interne), ├«nvoalte, solitare sau dispuse ├«n corimbe pauciflore. Foliole, 3-5, lanceolat-ascu╚Ťite, cca 5 cm lungime, glabre, stipele neunite cu pe╚Ťiolii. Plante urc─âtoare, verzi, 4 cm lungime, ghimpi nep─âro╚Öi. Fruct mic, globulos. Are numeroase soiuri valoroase.
Rosa centifolia L., ┬ź Trandafir de dulcea╚Ť─â ┬╗. Sioecie care ├«nflore╚Öte vara. Flori de la albe la roz, ro╚Öii-puternic, mirositoare, mari, deseori duble, caliciul v├«scos-glandulos cu sepale erecte, dup─â ├«nflorire reflecte, puternic divizate, petale ├«ndoite spre interior, peduncul cu spini mici, v├«scos-glandulos. Frunze cu peste 5 foliole ovate, rotunde, pe partea inferioar─â mai p─âroase, stipele unite cu pe╚Ťiolii. Arbust p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime, neurc─âtor, ramuri spinoase cu ghimpi nep─âro╚Öi, curba╚Ťi, glanduloase.
Rosa chinensis Jacq. (syn. R. indica Lour.). Specie care ├«nflore╚Öte ├«n apr.-oct. Fiori albe, roz-deschis, purpurii, ├«nvoite, cca 4 om diametru. Frunze cu c├«te 3-5 foliole, glabre, de la lat-ovate la lanceolate, lucioase, p├«n─â la 6 cm lungime, stipele liniare, str├«ns lipite de pe╚Ťiol. Arbust cu un num─âr redus de ghimpi rigizi. Are multe variet─â╚Ťi ╚Öi soiuri.
Rosa cinnamomea L. Specie care înflorește. primăvara-vara. Flori roșu-carmin, deseori solitare, uneori cîte 1-3 de cca 5 cm, mirositoare. Frunze cu 5-7 foliole, alungit-eliptice, pînă la 4 cm lungime, pe partea inferioară tomentoase, pe cea superioară verzi, scurt-păroase. Arbust înalt pînă la 15 cm, lujeri maro-închis-roșietiei, cu ghimpi și sete. Fructe globuloase, roșii, moi.
Rosa damascena Mill., ┬źTrandafir de lun─â┬╗, [syn. R. bifera. Pers;; R. calendarum Borkh.]. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-toamna. Flori semiduble, albe-crem, roz-ro╚Öii, pl─âcut mirositoare, mari, dispuse ├«n corimbe multiflore, caliciul, ca ╚Öi pedunculii, v├«scos-glandulos, sepale externe divizate, dup─â ├«nflorire reflexe. Frunze cuc 5-7 foliole ovate, verzi, serate. Arbust de 120-150 cm ├«n─âl╚Ťime, cu mul╚Ťi ghimpi nep─âro╚Öi, ├«ndoi╚Ťi, cu baza l─â╚Ťit─â, de obicei ro╚Öii. Fruct ro╚Öu, invers-ovat. Are numeroase variet─â╚Ťi ╚Öi soiuri.
Rosa eglanteria L. (syn. R. rubiginosa L.). Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori roz-ro╚Öietice, purpurii, simple ╚Öi semi├«nvoalte, 3 cm diametru (sepale penat-partite, pe partea. inferioar─â ├«ndesuit-glanduloase, stile ianate, scurte), dispuse, c├«te 2-3, ├«n buchet. Frunze verzi-├«nchis, cu 5-7 foliole ovat-rotunde, pe partea inferioar─â cu glande ro╚Öii, mirositoare. Arbust p├«n─â la 3 m ├«n─âl╚Ťime, eu ghimpi ╚Öi sete. Are numeroase variet─â╚Ťi ╚Öi soiuri.
Rosa foetida Herrm., ┬ź Trandafir galben ┬╗ (syn. R. lutea Mill.). Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori galbene, mari, c├«te 1 sau 2 sepale lanceolate, acuminate. Frunze cu 5 foliole lat-ovate, serate, 2-4 cm lungime. Arbust p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime. Tulpina ╚Öi ramurile cu spini drep╚Ťi. Fruct sferic.
Rosa gallica L. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori mari, roz-pal p├«n─â la ro╚Öii, odorante, solitare, sepale penat-fidate, oi╚Ötile p─âroase. Frunze cu 3-5 foliole lat-eliptice, p├«n─â la 6 cm lungime, margini din╚Ťate; coriacee, glanduloase. Arbust p├«n─â la 1,5 m ├«n─âl╚Ťime. Lujeri spino╚Öi. Fructe ro╚Öii, p─âroase, sferice.
Rosa multiflora Thunb. (syn. R. polyantha Sieb. et Zucc,). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori cu diametrul de 2 cm, albe (stile ce ating jum─âtate din lungimea staminelor interne) dispuse ├«n raceme multiflore, mirositoare, ├«nvoalte. Frunze cu peste 9 foliole, de la invers-ovate, la alungite, p├«n─â la 3 cm lungime, cu stipele ad├«nc-fimbriate, glanduloase. Tulpini urc─âtoare, p├«n─â la 3 m lungime cu lujeri sub╚Ťiri. Fructe ro╚Öii, numeroase.
Rosa rugosa Thunb. (syn. R. regeliana Linden et Andre). Specie care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori ro╚Öii-├«nchis de p├«n─â la 8 cm diametru, solitare sau c├«te 2-3, simple sau semi├«nvoalte. Frunze cu 5-9 foliole eliptice, lucioase, pe partea superioar─â, verzi-├«nchis, lucioase, ├«ncre╚Ťite, cca 5 cm lungime. Arbust stufos, p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime, lujeri pubescen╚Ťi, ghimpi p─âro╚Öi.
Rosa tomentosa Smith (syn. R. villosa Ehrh.), Specie care ├«nflore╚Öte vara, ├«n iul. Flori de la roz la aproape albe, 4 cm diametru. Frunze cu 5-7 foliole ovat-eliptice, 2-4 cm lungime, pe partea inferioar─â alb-tomentoase, margini din╚Ťate. Arbust cu cre╚Ötere erect─â, p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime, cu l─âstari drep╚Ťi cu ghimpi.
Rosa x alba L., ┬ź Trandafir alb ┬╗ (R. corymbifera x R. gallica). Hibrid ce ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori albe, roze sau ro╚Öii, duble, semi├«nvoalte, p├«n─â la 8 cm diametru, mirositoare, sepale prelung-aseu╚Ťite, penat-partite, reflexe. Foliole, 5-7, lat-eliptice, pe partea inferioar─â ├«ndesuit-p─âroase, sure, pe cea superioar─â slab-p─âroase, verzi-alb─âstrui, din╚Ťate pe margini. Arbust cu tulpin─â erect─â, glabr─â, 1-2 m ├«n─âl╚Ťime, ramuri glabre, spinoase. Fruct ovat, ro╚Öu. Are numeroase soiuri.
a se duce s─â dea un telefon / s─â ude trandafirii expr. (glum., eufem.) a merge la W.C.
trandafir I. s. m. pl. trandafiri 1. (er.) penis. 2. (intl., înv.) bani. II. adj. invar. (intl.) inocent, nevinovat.

Trandafir dex online | sinonim

Trandafir definitie

Intrare: trandafir
trandafir substantiv masculin
Intrare: Trandafir
Trandafir
Intrare: trandafir-de-munte
trandafir-de-munte substantiv masculin
Intrare: trandafir-de-mare
trandafir-de-mare substantiv masculin