traiect definitie

13 definiții pentru traiect

TRAIÉCT, traiecte, s. n. Distanță între două puncte determinate; drum de la un loc la altul; traseu; traiectorie. – Din lat. trajectus, fr. trajet.
TRAIÉCT, traiecte, s. n. Distanță între două puncte determinate; drum de la un loc la altul; traseu; traiectorie. – Din lat. trajectus, fr. trajet.
TRAIÉCT s. n. Distanță între două puncte determinate, drum de la un loc la altul; parcurs, traseu. Tulpina [Căii Victoriei] îmi pare că e tot traiectul de aci, de la Poștă și Casa de Depuneri, pînă la Capul Podului. C. PETRESCU, C. V. 351.
traiéct s. n., pl. traiécte
traiéct s. n., pl. traiécte
TRAIÉCT s. 1. v. rută. 2. v. traiectorie.
TRAIÉCT s.n. Distanță de străbătut între două puncte determinate; traseu, parcurs. [Pron. tra-iect, pl. -te, -turi. / < lat. traiectus, cf. fr. trajet, germ. Trajekt].
TRAIÉCT s. n. distanță de străbătut între două puncte determinate; traseu, parcurs. ◊ traseu liniar pe care se situează un mușchi, un nerv, o arteră etc. ◊ traiectorie. (< lat. traiectus, după fr. trajet)
TRAIÉCT ~e n. Cale care trebuie străbătută pentru a ajunge de la un loc la altul; parcurs. /<lat. traiectus, fr. traject
traject n. cale de străbătut dela un loc la altul.
*traĭéct și -jéct n., pl. e (lat. trajectus, d. traicere, a trece; fr. trajet. V. obĭect, trec). Spațiŭ de străbătut, drum, cale: traĭectu de la Galațĭ la Sulina. Călătorie, trecere: traĭect greŭ. V. tract și traseŭ.
TRAIECT s. 1. drum, itinerar, parcurs, rută, traiectorie, traseu, (astăzi rar) marșrut, (înv., în Mold.) șleau. (~ urmat de un vehicul.) 2. traiectorie, traseu. (~ parcurs de un proiectil.)
TRAIECT DE ZBOR drum aerian pregătit și stabilit din timp, cu indicarea punctelor de parcurs de către o aeronavă, în condițiile asigurării unei bune orientări vizuale și instrumentale, a unei securități maxime a zborului și atingerii cu precizie a punctului final. Traiectul de zbor se trasează pe hărțile de navigație la scări de 1:500.000, 1:100.000 sau mai mici, în afară de linia traiectului se menționează punctele de schimbare a capului de zbor, înălțimea, capul magnetic, timpul calculat de zbor între reperele importante de pe traiect, ora atingerii acestor repere, punctul final și alte elemente de navigație în funcție de misiunea executată. Traiectul de zbor poate fi: obligat, cel propus a fi urmat de aeronavă sau real urmat, care prezintă proiecția pe sol a tuturor punctelor marcate de centrul de greutate al aeronavei de la punctul inițial la cel final al traiectului. Traiectul de zbor se împarte în tronsoane și inflexiuni în funcție de lungimea sa.

traiect dex

Intrare: traiect (pl. -e)
traiect pl. -e substantiv neutru
Intrare: traiect (pl. -uri)
traiect pl. -uri