tragicomic definitie

10 definiții pentru tragicomic

TRAGICÓMIC, -Ă, tragicomici, -ce, adj. Care aparține tragicomediei (1), care se referă la tragicomedie. ♦ Fig. Care reprezintă un amestec de elemente tragice și comice. – Din fr. tragi-comique.
TRAGICÓMIC, -Ă, tragicomici, -ce, adj. Care aparține tragicomediei (1), care se referă la tragicomedie. ♦ Fig. Care reprezintă un amestec de elemente tragice și comice. – Din fr. tragi-comique.
TRAGICÓMIC, -Ă, tragicomici, -e, adj. Care se referă la tragicomedie, care are caracterul tragicomediei.
tragicómic adj. m., pl. tragicómici; f. tragicómică, pl. tragicómice
tragicómic adj. m., pl. tragicómici; f. sg. tragicómică, pl. tragicómice
TRAGICÓMIC, -Ă adj. Referitor la tragicomedie, cu caracter de tragicomedie. // s.n. Categorie estetică care desemnează existența simultană a tragicului și a comicului. [Cf. fr. tragi-comique].
TRAGICÓMIC, -Ă I. adj. referitor la tragicomedie. II. s. n. categorie estetică, existența simultană a tragicului și a comicului. (< fr. tragi-comique)
TRAGICÓMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de tragicomedie; propriu tragicomediei. 2) fig. Care constă din elemente tragice și comice. /<fr. tragi-comique
tragicomic a. ce ține în acelaș timp de tragic și de comic.
*tragicómic, -ă adj. (din tragic și comic). De tragicomedie: situațiune tragicomică. S. n. Genu și caracteru tragicomic. Adv. În mod tragicomic. – Se poate scrie și tragi-comic.

tragicomic dex

Intrare: tragicomic
tragicomic adjectiv