tractus definitie

19 definiții pentru tractus

TRACT, tracturi, s. n. (Anat.) Ansamblu de fibre sau de organe care urmează unul după celălalt, alcătuind un sistem. [Var.: tráctus s. n.] – Din fr., lat. tractus.
TRÁCTUS s. n. v. tract.
TRÁCTUS s. n. (Anat.) Ansamblu de fibre sau de organe care urmează unul după celălalt, alcătuind un sistem – Din fr., lat. tractus.
TRACT, tracturi, s. n. (Învechit și arhaizant) Drum mare, șosea, cale. Moldova se găsea în mare parte goală pe tracturile cele mari. SADOVEANU, Z. C. 71. ♦ Circulație, trafic de persoane și de animale. În jurul lespedei ș-a jgheabului o mlaștină, bine frămîntată de copite și picioare, era dovadă a tractului bogat și neîntrerupt cătră luminatul scaun al Moldovei. SADOVEANU, Z. C. 94.
!tract/tráctus s. n., pl. trácturi/tráctusuri
tráctus v. tract
tract s. n., pl. trácturi
tractús (anat.) s. n.
TRACT s. v. circulație, trafic.
TRACT s.n. 1. Foaie sau broșură de propagandă. 2. V. tractus. [< fr., engl. tract].
TRÁCTUS s.n. (Anat.) Ansamblu de fibre sau de organe care sunt dispuse în serie. [Var. tract s.n. / < fr., lat. tractus].
TRÁCTUS s. n. (anat.) ansamblu de fibre sau organe dispuse în serie. (< fr., lat. tractus)
tract (-turi), s. n. – Drum important. Lat. tractum, prin intermediul rus. trakt (Cihac, II, 418). – Der. trata (var. tracta), vb. (a negocia, a dispune; a discuta, a comunica; a se purta, a se comporta; a se supune unui tratament, a numi, a califica; a ospăta, a cinsti), din it. trattare, fr. traiter și var. înv. după lat. tractare; trată, s. f. (cambie), din it. tratta; tratat (var. înv. tractat), s. n., din it. trattato și mai înainte (sec. XVIII) din pol., rus. traktat; tratație, s. f. (ospăț, invitație); tratament, s. n., după fr. traitment; tractir, s. n. (han, birt; bordel, casă de toleranță), din rus. traktir < it. trattoria (Cihac, II, 418; Sanzewitsch 211); tractirgiu, s. m. (hangiu, birtaș), în Mold.; tractament, s. n. (rezoluție, dispoziție; invitație, ospăț), din germ. Traktament (Tiktin), sec. XIX, înv.; tractirui, vb. (a trata, a discuta, a dezbate), înv., din germ. traktieren; maltrata, vb., din fr. maltraiter.
tract, trácturi, s.n. (înv.) 1. traiect, drum, șleah. 2. ținut, regiune. 3. circulație.
tract n., pl. urĭ (rus. pol. germ. trakt, d. lat. tractus, prelungire, șir, întindere de drum). Sec. 18-19. Șleah, drum mare și lung. – Și traht (după rus.). V. traĭect și hățaș.
tract s. v. CIRCULAȚIE. TRAFIC.
highstand systems tract (engl.= HST), → cortegiu sedimentar de nivel înalt, care se depune în intervalul de timp geologic în care nivelul mării urcă lent, trece dincolo de punctul de înălțime maximă și coboară lent; astfel este depășită ruptura de pantă litorală și sedimentele se depun pe șelf și în baz. limitrofe cu apă puțin adâncă (shallow water). Cortegiul cuprinde două subunități: a) limbul de agradare (early highstand systems tract), alcătuit din seturi de parasecvențe agradaționale; b) limbul de progradare (late highstand systems tract), alcătuit din seturi de parasecvențe progradaționale spre baz. și configurație downlap peste suprafața de maximă inundare sau suprafața de transgresiune. Cortegiul este delimitat în bază printr-o suprafață de tip downlap, suprafață de maximă inundare (mfs), iar la partea superioară, printr-o limită de secvență de tip 1 (SB1) spre conti- nent sau 2 (SB2) spre baz.
lowstand systems tract (engl. LST), (rom.= cortegiu sedimentar de mare joasă) → cortegiu sedimentar de nivel scăzut care se acumulează în intervalul de timp în care nivelul mării coboară mult și repede și ajunge sub ruptura de pantă șelf-taluz; tronsonul din → curba eustatică corespunzător acestui moment este larg: el începe sub „topul” segmentului descendent al curbei, trece de cel mai jos punct al acesteia și ocupă, pe segmentul ascendent, un mic interval. În aceste condiții, depozitele formate îmbracă geometrii și faciesuri foarte diferite. Sedimentele se depun la baza taluzului sau pe taluz sub formă de: a) con de bazin (basin floor fan), alimentat de eroziunea canioanelor pe taluz și adâncimea văilor fluviale pe șelf. Baza conului coincide cu limita de secvență depozițională de tip 1 (SB1), iar topul este o suprafață de downlap; b) con de taluz (slope fan), care se accentuează în partea mediană și bazală a tuluzului și este caracterizat prin turbidide și debrite; poate fi legat de conul de bazin; topul este o suprafață de progradare de tip → downlap; c) prismă de progradare (lowstand wedge), o unitate regresivă alcătuită din seturi de parasecvențe de tip progradant și agradant, acumulate în timpul stabilizării (sau ușoarei înălțări) a nivelului mării. Poate acoperi suprafețe și unități variate; topul prismei este o suprafață transgresivă (TS) – prima suprafață de inundare majoră a șelfului.
transgressive systems tract, (engl.= TST) → cortegiul transgresiv inițiat de o mare transgresiune ce urmează unei regresiuni; de aceea, pe curba eustatică momentul este plasat pe segmentul ascendent al acestuia de o parte și de alta a punctului de inflexiune R (rise); înălțarea nivelului de bază se face rapid. Cortegiul este format dintr-o succesiune de parasecvențe retrograde care se acoperă și se depășesc treptat spre continent (cu o relație onlap față de SB1), iar spre bazin într-o relație downlap. El începe cu o suprafață tangresivă (TS-care reprezintă și baza cortegiului) și o suprafață tip downlap. Topul cortegiului îl constituie suprafața de maximă inundare – mfs. Spre faciesurile bazinale distale, suprafața de maximă inundare corespunde unui moment cu rata de sedimentare foarte scăzută; de aceea, aici apar orizonturi condensate (condensed section-SC) asociate cu sedimente pelagice și hemipelagice; în cazul exondărilor apar paleo-soluri, cruste cu săruri și carbonați etc. V. și cortegiu sedimentar.

tractus dex

Intrare: tract
tractus substantiv neutru
tract substantiv neutru