trândăvi definitie

11 definiții pentru trândăvi

TRÂNDĂVÍ, trândăvesc, vb. IV. Intranz. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi. – Din trândav.
TRÂNDĂVÍ, trândăvesc, vb. IV. Intranz. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi. – Din trândav.
TRÎNDĂVÍ, trîndăvesc, vb. IV. Intranz. A trăi în trîndăvie, a-și trece vremea nelucrînd nimic; a lenevi. Parcă n-ai fi stat toată ziua să trîndăvești. DUMITRIU, N. 38. N-aș vrea să trîndăvesc sau să am o slujbă care să nu prezinte nici un interes. DEMETRIUS, C. 47. Avea și el un frate care mai mult trîndăvea decît muncea. PAS, Z. I 100.
trândăví (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trândăvésc, imperf. 3 sg. trândăveá; conj. prez. 3 să trândăveáscă
trândăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trândăvésc, imperf. 3 sg. trândăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. trândăveáscă
TRÂNDĂVÍ vb. v. lenevi.
A trândăvi ≠ a lucra, a munci, a se trudi
A TRÂNDĂVÍ ~ésc intranz. A-și petrece vremea lenevind; a lenevi; a lenoși. /Din trândav
trândăvì v. a fi trândav.
trîndăvésc v. tr. Fac trîndav. V. intr. Trăĭesc în trîndăvie. V. refl. Mă fac trîndav. – În Cov. trînt-. V. lenevesc.
TRÎNDĂVI vb. a lenevi, (rar și fam.) a tîndăli, (rar) a tolăni, a trîntori, (reg.) a migăli, a milcoși, a putori, a zăcări, (prin Ban.) a modoși, (fig.) a cloci. (Toată ziua ~.)

trândăvi dex

Intrare: trândăvi
trândăvi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a