trâmbițaș definitie

11 definiții pentru trâmbițaș

TRÂMBIȚÁȘ, trâmbițași, s. m. Persoană care cântă din trâmbiță; gornist, trompet, trompetist. ♦ Persoană care chema, în trecut, locuitorii de la sate, prin sunete de trâmbiță, pentru a le comunica știri de interes general. – Trâmbiță + suf. -aș.
TRÂMBIȚÁȘ, trâmbițași, s. m. Persoană care cântă din trâmbiță; gornist, trompet, trompetist. ♦ Persoană care chema, în trecut, locuitorii de la sate, prin sunete de trâmbiță, pentru a le comunica știri de interes general. – Trâmbiță + suf. -aș.
TRÎMBIȚÁȘ, trîmbițași, s. m. Persoană care cîntă din trîmbiță; gornist. Patru trîmbițași ies din palat cîntînd. EFTIMIU, Î. 9. ♦ (Astăzi rar) Persoană care anunță prin sunet de trîmbiță locuitorilor de la sate știri de interes general. Satul are un trîmbițaș. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 183, 4/2. – Variante: trimbițáș (ALECSANDRI, T. 916), trumbițáș (NEGRUZZI, S. II 75) s. m.
trâmbițáș s. m., pl. trâmbițáși
trâmbițáș s. m., pl. trâmbițáși
TRÂMBIȚÁȘ s. v. gornist.
TRÂMBIȚÁȘ ~i m. 1) Muzicant care cântă la trâmbiță; trompetist; gornist. 2) înv. Persoană care suna din trâmbiță cu scopul de a aduna lumea pentru a face un anunț. /trâmbiță + suf. ~aș
trâmbițaș m. cel ce sună din trâmbiță.
trîmbițáș m. (d. trîmbiță; ung. trombitás). Trompet orĭ gornist. – În Serbia, P. P. și la N. Cost. 2, 54) trîmbicér (ca cărucer, grănicer, pivnicer).
TRÎMBIȚAȘ s. (MIL.) gornist, trompet, trompetist, (rar) trîmbițar, (înv.) trîmbaci, trîmbicer, trompetaș, trubaci.
trâmbițáș, trâmbițași, s. m. – Persoană care cântă din trâmbiță. – Din trâmbiță + suf. -aș (Scriban, DEX, MDA).

trâmbițaș dex

Intrare: trâmbițaș
trâmbițaș substantiv masculin