Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru tortur─â

TORTUR├ü, torturez, vb. I. Tranz. A supune (pe cineva) la chinuri fizice violente; a schingiui; p. ext. a supune (pe cineva) la chinuri morale; a chinui. ÔÖŽ (Despre st─âri suflete╚Öti) A roade, a fr─âm├ónta, a obseda ├«n mod dureros. ÔÖŽ Fig. A for╚Ťa, a st├ólci, a poci cuvintele; stilul, limba, versul etc. ÔÇô Din fr. torturer.
TORT├ÜR─é, torturi, s. f. Suferin╚Ť─â fizic─â (sau moral─â) violent─â. ÔÇô Din fr. torture, lat. tortura.
TORTUR├ü, torturez, vb. I. Tranz. A supune (pe cineva) la chinuri fizice violente; a schingiui; p. ext. a supune (pe cineva) la chinuri morale; a chinui. ÔÖŽ (Despre st─âri suflete╚Öti) A roade, a fr─âm├ónta, a obseda ├«n mod dureros. ÔÖŽ Fig. A for╚Ťa, a st├ólci, a poci cuvintele, stilul, limba, versul etc. ÔÇô Din fr. torturer.
TORT├ÜR─é, torturi, s. f. Suferin╚Ť─â fizic─â (sau moral─â) violent─â. ÔÇô Din fr. torture, lat. tortura.
TORTUR├ü, torturez, vb. I. Tranz. A supune (pe cineva) la cazne trupe╚Öti; a face s─â sufere chinuri morale; a chinui. Nu-╚Öi cheltuia durerile ├«n cuvinte aspre, ci ├«╚Öi tortura cu ele numai sufletul lui. REBREANU, R. I 66. Fina ╚Öi delicata Elvir─â... te-a torturat cu suferin╚Ťa ei t─âcut─â ╚Öi discret─â. IBR─éILEANU, A. 56. Ion ╚Öi Anca tortureaz─â pe Dragomir. GHEREA, ST. CR. II 148. Dup─â ce a torturat-o tic─âlosul de frate, ea a fugit din m├«n─âstire. BOLINTINEANU, O. 353. ÔŚŐ Fig. Sim╚Ťind s─âr─âcia limbii, el o ml─âdiaz─â, o tortureaz─â aproape ├«n strof─â. GHEREA, ST. CR. III 378. ÔÖŽ (Despre sentimente, st─âri suflete╚Öti) A chinui, a roade, a fr─âm├«nta. Ner─âbdarea lui de-a ajunge grabnic la Amara ├«l tortura. REBREANU, R. II 236. Torturat─â de nostalgie, avea viziunea r─ât─âcitoare din locul ei natal. BART, E. 307. Trebuie s─â fie ├«ncurajat spre a-╚Öi alunga ideile posomor├«te ce-l tortureaz─â. ALECSANDRI, S. 138.
TORT├ÜR─é, torturi, s. f. Cazn─â trupeasc─â sau chin moral; supliciu, suferin╚Ť─â atroce. Merit... o pedeaps─â mai grea dec├«t ╚Ötreangul, o tortur─â care n-a fost n─âscocit─â. C. PETRESCU, ├Ä. II 58. Achim Cotor c─âl─âtore╚Öte Trei zile lungi de lungi torturi. CO╚śBUC, P. II 228. Era o tortur─â pentru Dinu via╚Ťa aceea fals─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 76. Este despotic, este arbitrar: violarea ce se face cet─â╚Ťenilor, punerea vie╚Ťii lor ├«n pericol, torturile, uciderile f─âr─â judecat─â. BOLINTINEANU, O. 260. ÔŚŐ Fig. Tortura versului ╚Öi a formei. GHEREA, ST. CR. III 101. ÔÇô Pl. ╚Öi: (├«nvechit) torture (HASDEU, I. V. 164).
tortúra (a ~) vb., ind. prez. 3 tortureáză
tort├║r─â s. f., g.-d. art. tort├║rii; pl. tort├║ri
tortur├í vb., ind. prez. 1 sg. tortur├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. torture├íz─â
tort├║r─â s. f., g.-d. art. tort├║rii; pl. tort├║ri
TORTURÁ vb. 1. a canoni, a căzni, a chinui, a munci, schingiui, a trudi, (înv. și reg.) a pedepsi, (reg.) a negăti, a strânge, (înv.) a străstui. (L-au ~ pentru a-și mărturisi crima.) 2. v. obseda.
TORT├ÜR─é s. calvar, canon, cazn─â, chin, durere, patim─â, schingiuire, schingiuit, suferin╚Ť─â, supliciu, (├«nv. ╚Öi pop.) trud─â, (pop.) munc─â, (├«nv.) muncitorie, pasiune, pedeaps─â, pedepsitur─â, ran─â, schingi, str─âdanie, str├ónsoare, trudnicie. (Supus la ~i cr├óncene.)
TORTUR├ü vb. I. tr. A supune la torturi; a chinui, a schingiui. ÔÖŽ (Fig.) A supune pe cineva la chinuri morale; a fr─âm├ónta, a nelini╚Öti. ÔÖŽ (Fig.) A for╚Ťa, a st├ólci (limba, stilul etc.). [Cf. fr. torturer, it. torturare].
TORT├ÜR─é s.f. Suferin╚Ť─â fizic─â; chin, cazn─â. ÔÖŽ (Fig.) Suferin╚Ť─â moral─â; chin. [Pl. -ri. / cf. fr. torture, it., lat. tortura].
TORTUR├ü vb. tr. 1. a supune la torturi; a chinui, a schingiui. ÔŚŐ (fig.; despre st─âri suflete╚Öti) a obseda, a fr─âm├ónta mintea, a nelini╚Öti. 2. (fig.) a for╚Ťa (sensul), a st├ólci (limba, stilul etc.). (< fr. torturer)
TORT├ÜR─é s. f. 1. suferin╚Ť─â fizic─â, chin; cazn─â, schingiuire. 2. (fig.) fr─âm├óntare, zbucium, durere, suferin╚Ť─â moral─â. (< fr. torture, lat. tortura)
A TORTUR├ü ~├ęz tranz. 1) (fiin╚Ťe) A supune la torturi, la chinuri groaznice; a schingiui. 2) (despre g├ónduri, sentimente etc.) A urm─âri ├«ntruna ├«n mod obsedant; a fr─âm├ónta; a chinui; a munci; a tiraniza. 3) rar (cuvinte, expresii etc.) A denatura, ├«nc─âlc├ónd corectitudinea; a schingiui; a st├ólci; a poci. ~ limba. /<fr. torturer
TORT├ÜR─é ~i f. Suferin╚Ť─â fizic─â sau/╚Öi moral─â foarte puternic─â; chin groaznic; cazn─â; supliciu. /<fr. torture
torturà v. 1. a supune torturei; 2. fig. a face să sufere cumplit; 3. a denatura sensul: a tortura un text, a tortura o lege.
tortur─â f. 1. cazn─â, chinuri la cari justi╚Ťia supunea ├«nainte pe criminali sau pe simplul acuzat spre a-l sili s─â spuie adev─ârul; 2. fig. mare suferin╚Ť─â fizic─â sau moral─â.
*tort├║r─â f., pl. ─ş (lat. tortura, d. torqu├ęre, tortum, a suci, a ├«nv├«rti, V. turmentat). Chin, cazn─â.
*tortur├ęz v. tr. (d. tortur─â; fr. torturer, it. torturare). Chinu─şesc, c─âznesc.
TORTURA vb. 1. a canoni, a căzni, a chinui, a munci, a schingiui, a trudi, (înv. și reg.) a pedepsi, (reg.) a negăti, a strînge, (înv.) a străstui. (L-au ~ pentru a-și mărturisi crima.) 2. a chinui, a frămînta, a obseda, a persecuta, a preocupa, a urmări, (fig.) a roade, a tiraniza. (Îl ~ un gînd.)
TORTUR─é s. calvar, canon, cazn─â, chin, durere, patim─â, schingiuire, schingiuit, suferin╚Ť─â, supliciu, (├«nv. ╚Öi pop.) trud─â, (pop.) munc─â, (├«nv.) muncitorie, pasiune, pedeaps─â, pedepsitur─â, ran─â, schingi, str─âdanie, str├«nsoare, trudnicie. (Supus la ~i cr├«ncene.)

Tortur─â dex online | sinonim

Tortur─â definitie

Intrare: tortur─â
tortur─â substantiv feminin
Intrare: tortura
tortura verb grupa I conjugarea a II-a