Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru torsionare

TORSION├ü, torsionez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (Livr.) A (se) r─âsuci. [Pr.: -si-o-] ÔÇô V. torsiune.
TORSION├üRE, torsion─âri, s. f. (Livr.) Ac╚Ťiunea de a (se) torsiona ╚Öi rezultatul ei; r─âsucire. [Pr.: -si-o-] ÔÇô V. torsiona.
TORSION├ü, torsionez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (Livr.) A (se) r─âsuci. [Pr.: -si-o-] ÔÇô V. torsiune.
TORSION├üRE, torsion─âri, s. f. (Livr.) Ac╚Ťiunea de a (se) torsiona ╚Öi rezultatul ei; r─âsucire. [Pr.: -si-o-] ÔÇô V. torsiona.
torsioná (a ~) (livr.) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 torsioneáză
torsion├í vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. torsion├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. torsione├íz─â
torsionáre s. f., g.-d. art. torsionării
TORSIONÁ vb. v. contorsiona, răsuci, suci.
TORSIONÁRE s. v. răsucire, torsiune.
TORSIONÁ vb. I. tr. A răsuci, a prelucra un material prin răsucire. [Pron. -si-o-. / cf. engl. torsion].
TORSION├üR, -─é adj. v. tor╚Ťionar.
TORSION├üRE s,f, Ac╚Ťiunea de a torsiona; torsiune. ÔÖŽ Prelucrare a materialelor prin r─âsucire. [< torsiona].
TORSIONÁ vb. I. tr., refl. a (se) răsuci; (p. ext.) a (se) deforma. II. tr. a prelucra un material prin răsucire. (după engl. torsion)
A TORSION├ü ~├ęz tranz. 1) A supune unei torsiuni. 2) (materiale) A prelucra prin torsiune. /<engl. torsion
torsiona vb. v. CONTORSIONA. R─éSUCI. SUCI.
torsionare s. v. R─éSUCIRE. TORSIUNE.

Torsionare dex online | sinonim

Torsionare definitie

Intrare: torsiona
torsiona verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -si-o-
Intrare: torsionare
torsionare substantiv feminin
Intrare: torsionar
torsionar