TORSÁDĂ, torsade, s. f. Motiv arhitectonic ornamental care imită o frânghie răsucită. ♦ Motiv de împletitură de forma unei frânghii răsucite, a unei spirale etc. – Din fr. torsade.

TORSÁDĂ, torsade, s. f. Motiv arhitectonic ornamental care imită o frânghie răsucită. ♦ Motiv de împletitură de forma unei frânghii răsucite, a unei spirale etc. – Din fr. torsade.

TORSÁDĂ, torsade, s. f. Motiv arhitectonic decorativ, care imită o frînghie răsucită.

torsádă s. f., g.-d. art. torsádei; pl. torsáde

torsadá vb., ind. prez. 1 sg. torsadéz, 3 sg. și pl. torsadeáză

torsádă s. f., g.-d. art. torsádei; pl. torsáde

TORSADÁ vb. I. tr. A răsuci un fir în jurul unei axe, alta decât cea proprie. [< fr. torsader].

TORSÁDĂ s.f. Motiv arhitectonic ornamental care imită o frânghie răsucită. [< fr. torsade].

TORSADÁ vb. tr. a răsuci un fir în jurul unei axe, alta decât cea proprie. (< fr. torsader)

TORSÁDĂ s. f. 1. (arhit.) motiv ornamental care imită o frânghie răsucită. 2. franj răsucit în spirală, care ornează draperii, perdele etc. (< fr. torsade)

A TORSADÁ ~éz tranz. rar (fire) A răsuci în formă de torsadă. /<fr. torsader

TORSÁDĂ ~e f. 1) Mănunchi de fire (sau de frânghii) răsucite împreună în formă de elice (pentru a servi drept ornament). 2) arhit. Element ornamental care imită o frânghie răsucită astfel. /<fr. torsade

torsadă f. ciucure sucit ca ornament: cortină cu torsade de aur.