TORPOÁRE s. f. (Franțuzism rar) Toropeală, somnolență. Într-o străfulgerare a cugetului, judecă realitatea altfel de cum o vedea în torpoarea conștiinței de cîțiva ani încoace. C. PETRESCU, A. 387.

TORPOÁRE s. v. arșiță, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, fierbințeală, lâncezeală, lâncezire, moleșeală, moleșire, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, toropeală, toropire, zăduf, zăpușeală.

TORPOÁRE s.f. (Rar) Toropeală, lâncezeală, somnolență. [Gen. -ei. / < fr. torpeur, cf. lat. torpor].

TORPOÁRE s. f. toropeală, lâncezeală, somnolență. (< fr. torpeur, lat. torpor)

torpoare s. v. ARȘIȚĂ. CANICULĂ. CĂLDURI. DOGOARE. DOGOREALĂ. FIERBINȚEALĂ. LÎNCEZEALĂ. LÎNCEZIRE. MOLEȘEALĂ. MOLEȘIRE. NĂBUȘEALĂ. NĂDUF. NĂDUȘEALĂ. PÎRJOL. POJAR. TOROPEALĂ. TOROPIRE. ZĂDUF. ZĂPUȘEALĂ.