toropitor definitie

8 definiții pentru toropitor

TOROPITÓR, -OÁRE, toropitori, -oare, adj. Care toropește; moleșitor, amețitor. – Toropi + suf. -tor.
TOROPITÓR, -OÁRE, toropitori, -oare, adj. Care toropește; moleșitor, amețitor. – Toropi + suf. -tor.
TOROPITÓR, -OÁRE, toropitori, -oare, adj. Care toropește; moleșitor, amețitor. Jocul acesta al ploilor mari, noaptea, și al căldurilor arzătoare, toropitoare, ziua, a dus la un rod îmbelșugat. CAMIL PETRESCU, O. I 265.
toropitór adj. m., pl. toropitóri; f. sg. și pl. toropitoáre
toropitór adj. m., pl. toropitóri; f. sg. și pl. toropitoáre
TOROPITÓR adj. moleșitor. (O căldură ~.)
TOROPITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care toropește; în stare să producă toropeală; moleșitor. /a toropi + suf. ~tor
TOROPITOR adj. moleșitor. (O căldură ~.)

toropitor dex

Intrare: toropitor
toropitor adjectiv