Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

8 defini╚Ťii pentru torcretare

TORCRET├ü, torcretez, vb. I. Tranz. (Constr.) A aplica sub presiune un strat de mortar, de ciment sau de beton, pe o suprafa╚Ť─â. ÔÇô Din germ. torkretieren.
TORCRET├ü, torcretez, vb. I. Tranz. (Constr.) A aplica sub presiune un strat de mortar, de ciment sau de beton, pe o suprafa╚Ť─â. ÔÇô Din germ. torkretieren.
torcretá (a ~) vb., ind. prez. 3 torcreteáză
torcret├í vb., ind. prez. 1 sg. torcret├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. torcrete├íz─â
torcretáre s. f., g.-d. art. torcretării; pl. torcretări
TORCRETÁ vb. I. tr. A aplica sub presiune un strat de mortar cu ciment pe o rocă (cu ajutorul unor mașini speciale). [< germ. torkretieren].
TORCRET├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a torcreta ╚Öi rezultatul ei. [< torcreta].
TORCRET├ü vb. tr. a aplica, sub presiune, un mortar de ciment, de beton fin, pentru executarea pl─âcilor sub╚Ťiri de beton armat, a unor tencuieli de calitate superioar─â. (< germ. torkretieren)

Torcretare dex online | sinonim

Torcretare definitie

Intrare: torcreta
torcreta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: torcretare
torcretare substantiv feminin