TORCĂTÓR, -OÁRE, torcători, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care toarce (manual sau mecanic). 2. S. f. Mașină sau unealtă pentru torsul materiilor textile. – Toarce + suf. -ător.

TORCĂTÓR, -OÁRE, torcători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care toarce (manual sau mecanic). 2. S. f. Mașină sau unealtă pentru torsul materiilor textile. – Toarce + suf. -ător.

TORCĂTOÁRE, torcători, s. f. Unealtă sau mașină pentru torsul materiilor textile.

TORCĂTÓR, -OÁRE, torcători, -oare, s. m. și f. 1. (Numai la f.) Femeie care toarce sau a cărei îndeletnicire este torsul. Împărătesei îi păru bine că feciorul i-a adus o fată atît de harnică, o torcătoare atît de năzdrăvană. RETEGANUL, la CADE. Draga mamei torcătoare, Cînd te-i duce-n șezătoare, Spune-i badei la ureche Că ești tinerică vechie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 448. 2. Persoană care lucrează la o mașină de tors.

torcătoáre2 (mașină) s. f., g.-d. art. torcătórii; pl. torcătóri

torcătoáre1 (persoană) s. f., g.-d. art. torcătoárei; pl. torcătoáre

torcătór s. m., pl. torcătóri

torcătoáre (mașină) s. f., g.-d. art. torcătórii; pl. torcătóri

torcătoáre (persoană) s. f., g.-d. art. torcătoárei; pl. torcătoáre

torcătór s. m., pl. torcătóri

TORCĂTÓR s. v. filator.

TORCĂTOÁRE ~óri f. Mașină pentru toarcerea fibrelor textile; mașină de tors. /a toarce + suf. ~toare

TORCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Muncitor care lucrează la mașina de tors. /a toarce + suf. ~tor

torcător m. cel ce toarce lână sau bumbac.

torcătór, -oáre adj. Care toarce.

torcător s. v. FILATOR.