Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru toptangiu

TOPTANG├ŹU, toptangii, s. m. (├Änv.) Negustor angrosist. ÔÇô Din tc. toptanci.
TOPTANG├ŹU, toptangii, s. m. (├Änv.) Negustor angrosist. ÔÇô Din tc. toptanc─▒.
TOPTANG├ŹU, toptangii, s. m. (Ie╚Öit din uz) Negustor care vinde cu toptanul, cu ridicata; angrosist. Au adunat marfa de pe la toptangii ╚Öi au pus-o ├«ntr-o magazie. PAS, L. II 14. Dr─âghici era fiul unui toptangiu de p├«nzeturi. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 66. ├Äntr-o diminea╚Ť─â de toamn─â intrai pentru ├«nt├«ia oar─â ├«n magazinul toptangiului. DEMETRESCU, O. 95.
toptang├şu (├«nv.) s. m., art. toptang├şul; pl. toptang├şi, art. toptang├şii (-gi-ii)
toptang├şu s. m., art. toptang├şul; pl. toptang├şi, art. toptang├şii
TOPTANG├ŹU s., adj. v. angrosist.
TOPTANG├ŹU ~i m. ├«nv. Negustor care vindea marfa cu toptanul; angrosist. /<turc. toptanci
toptangerie f. 1. nego╚Ťul cu ridicata; 2. pr─âv─âlia toptangiului.
toptangiu m. cel ce vinde marf─â cu toptanul.
toptang├ş┼ş m. (d. toptan). Negustor care vinde cu toptanu (angrosist).
toptangiu s., adj. v. ANGROSIST.

Toptangiu dex online | sinonim

Toptangiu definitie

Intrare: toptangiu
toptangiu substantiv masculin