toporaș definitie

19 definiții pentru toporaș

TOPORÁȘ, (1) toporașe, s. n., (2) toporași, s. m. 1. S. n. Diminutiv al lui topor; toporel. 2. S. m. Numele mai multor plante erbacee cu flori albastre-violete, rar roșietice sau albe; viorea (Viola). – Topor + suf. -aș.
TOPORÁȘ, (1) toporașe, s. n., (2) toporași, s. m. 1. S. n. Diminutiv al lui topor; toporel. 2. S. m. Numele mai multor plante erbacee cu flori albastre-violete, rar roșietice sau albe; viorea (Viola). – Topor + suf. -aș.
TOPORÁȘ1, toporași, s. m. Nume dat mai multor plante din familia violaceelor (Viola). Mă plimbam... pe o pajiște plină cu pîlcuri violete de toporași. SADOVEANU, O. I 345. Eu cu Dumitru, însă, o duceam într-un cîntec, strîngînd viorele și toporași de pe lîngă plai. CREANGĂ, A. 29. ◊ (Poetic) Lena alta mi-a părut, Mi-a părut un toporaș Răcorit de-un izvoraș. ALECSANDRI, P. P. 237.
TOPORÁȘ2, toporașe, s. n. Diminutiv al lui topor. Lazăr mi s-a mînicat, Dimineața s-a sculat... Toporașul mi-a luat, La pădure mi-a plecat. TEODORESCU, P. P. 204.
toporáș1 (plantă) s. m., pl. toporáși
toporáș2 (unealtă) s. n., pl. toporáșe
toporáș (plantă) s. m., pl. toporáși
toporáș (unealtă) s. n., pl. toporáșe
TOPORÁȘ s. 1. (pop.) toporel, toporuș. (Un ~ pentru lemne.) 2. (BOT.; Viola odorata; mai ales la pl.) violetă, viorea, (rar) violă, (reg.) călțunaș, cârligel, cocoșel, garoafă, găurea, micsandră, micșunea, nemțoaică, tămâioară, vioară, floare-domnească, flori-mărunte (pl.), flori-mărunțele (pl.), zambilă-de-câmp. 3. (BOT.; Viola alpina; mai ales la pl.) viorea, viorică, (reg.) micșunea-de-munte.
TOPORÁȘ s. v. căldărușă, tămâioară.
TOPORÁȘI s. pl. v. nemțișor, surguci, tămîioară, viorea.
TOPORÁȘ ~i m. Plantă erbacee cu frunze în formă de inimă și cu flori albastre-violete, plăcut mirositoare. /topor + suf. ~aș
toporaș m. 1. topor mic; 2. pl. Bot. Mold. viorele (după conformațiunea frunzelor).
1) toporáș m. (d. topor, adică „lucrător cu toporu”, plus sufixu ung. -aș, ca în plutaș). Vest. Pălmaș.
2) toporáș n., pl. e (dim. d. topor). Topor mic, secure. S. m. Nume de florĭ: 1. viorea, viola (Mold.); 2. surgucĭ și căldărușă (Trans.). V. degetăruț.
toporaș s. v. CĂLDĂRUȘĂ. TÎMÎIOARĂ.
TOPORAȘ s. 1. (pop.) toporel, toporuș. (Un ~ pentru lemne.) 2. (BOT.; Viola odorata) violetă, viorea, (rar) violă, (reg.) călțunaș, cîrligel, cocoșel, garoafă, găurea, micsandră, micșunea, nemțoaică, tămîioară, vioară, floare-domnească, flori-mărunte (pl.), flori-mărunțele (pl.), zambilă-de-cîmp. 3. (BOT.; Viola alpina) viorea, viorică, (reg.) micșunea-de-munte.
toporași s. pl. v. NEMȚIȘOR. SURGUCI. TĂMÎIOARĂ. VIOREA.
toporaș, toporași s. m. (șc.) nota șapte.

toporaș dex

Intrare: toporaș (plantă)
toporaș 2 pl. -i substantiv masculin
Intrare: toporaș (unealtă)
toporaș 1 pl. -e substantiv neutru