TOPITORÍE, topitorii, s. f. Instalație pentru topirea unor materiale. ♦ Unitate industrială în care, din tulpinile de in, de cânepă etc., se separă, prin topire, fibrele textile liberiene și se prelucrează pentru obținerea fuiorului. – Topitor + suf. -ie.

TOPITORÍE, topitorii, s. f. Instalație pentru topirea unor materiale. ♦ Unitate industrială în care, din tulpinile de in, de cânepă etc., se separă, prin topire, fibrele textile liberiene și se prelucrează pentru obținerea fuiorului. – Topitor + suf. -ie.

TOPITORÍE, topitorii, s. f. Instalație pentru topirea metalelor. ◊ Instalație pentru topirea plantelor textile. Paralel cu construirea topitoriei de in... s-a trecut la construirea unei torcătorii. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2885.

topitoríe s. f., art. topitoría, g.-d. art. topitoríei; pl. topitoríi, art. topitoríile

topitoríe s. f., art. topitoría, g.-d. art. topitoríei; pl. topitoríi, art. topitoríile

TOPITORÍE ~i f. 1) Secție specială (pe lângă o întreprindere) unde se topesc anumite materiale (grăsimi, metale etc.). 2) Unitate industrială unde se topesc cânepa și inul. [G.-D. topitoriei] /topitor + suf. ~ie

topitoríe f. Fabrică de topit metale, turnătorie. V. legniță.