topciu definitie

9 definiții pentru topciu

TOPCÍU, topcii, s. m. (Înv.) Tunar, artilerist. – Din tc. topçu.
TOPCÍU, topcii, s. m. (Înv.) Tunar, artilerist. – Din tc. topçu.
TOPCÍU, topcii, s. m. (Învechit) Soldat din artilerie, tunar. Să arză fitilul! Topciii la loc! BOLINTINEANU, la CADE.
topcíu (înv.) s. m., art. topcíul; pl. topcíi, art. topcíii (-ci-ii)
topcíu s. m., art. topcíul; pl. topcíi, art. topcíii
TOPCÍU s. v. artilerist, tunar.
topciu m. od. tunar: s’arză fitilul, topciii la foc! BOL. [Turc. TOPČI].
topcíŭ m. (turc. topçu, d. top, tun. V. top). Vechĭ. Tunar.
topciu s. v. ARTILERIST. TUNAR.

topciu dex

Intrare: topciu
topciu substantiv masculin