Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru tonifiant

TONIFI├üNT, -─é, tonifian╚Ťi, -te, adj., s. n. Tonic (3). [Pr,: -fi-ant] ÔÇô Din fr. tonifiant.
TONIFI├üNT, -─é, tonifian╚Ťi, -te, adj., s. n. Tonic (3). [Pr.: -fi-ant] ÔÇô Din fr. tonifiant.
tonifi├ínt (-fi-ant) adj. m., pl. tonifi├ín╚Ťi; f. tonifi├ínt─â, pl. tonifi├ínte
tonifi├ínt adj. m. (sil. -fi-ant), pl. tonifi├ín╚Ťi; f. sg. tonifi├ínt─â, pl. tonifi├ínte
tonifiánt s. n. (sil. -fi-ant), pl. tonifiánte
TONIFIÁNT adj., s. v. întăritor.
TONIFIÁNT, -Ă adj. Care tonifică; tonic (2) [în DN]. [< fr. tonifiant].
TONIFIÁNT, -Ă adj. (și fig.) care tonifică; tonic (II). (< fr. tonifiant)
TONIFI├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) ╚Öi substantival (despre substan╚Ťe, medicamente, factori etc.) Care tonific─â; cu propriet─â╚Ťi de ├«nt─ârire a organismului; ├«nt─âritor; tonic; fortifiant; reconfortant. [Sil. -fi-ant] /<fr. tonifiant
TONIFIANT adj., s. (FARM.) fortifiant, fortificant, întăritor, reconfortant, tonic, (rar) reconstituant, (înv.) reconfortator. (Un medicament ~.)

Tonifiant dex online | sinonim

Tonifiant definitie

Intrare: tonifiant
tonifiant adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: -fi-ant