Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru tonicitate

TONICIT├üTE s. f. Proprietate a mu╚Öchilor netezi sau stria╚Ťi de a-╚Öi men╚Ťine un tonus permanent. ÔÇô Din fr. tonicite.
TONICIT├üTE s. f. ├Änsu╚Öire a unui ╚Ťesut elastic de a se afla ├«ntr-o permanent─â stare de tensiune. ÔÇô Din fr. tonicit├ę.
TONICIT├üTE s. f. Calitate a ╚Ťesuturilor sau a mu╚Öchilor de a fi permanent elastici. O maladie curioas─â... iat─â simptomele ╚Öi fazele ei. O pierdere mereu cresc├«nd─â a tonicit─â╚Ťii mu╚Öchilor supu╚Öi voin╚Ťei. CARAGIALE, O. VII 44.
tonicit├íte s. f., g.-d. art. tonicitß║»╚Ťii
tonicit├íte s. f., g.-d. art. tonicit─â╚Ťii
TONICIT├üTE s.f. Calitate a mu╚Öchilor sau a ╚Ťesuturilor de a fi permanent elastice; tonus muscular. [Cf. fr. tonicit├ę].
TONICIT├üTE s. f. 1. calitate a mu╚Öchilor sau a ╚Ťesuturilor de a fi permanent elastice; tonus muscular. 2. (fig.) ├«nsu╚Öirea a ceea ce este tonic (II). (< fr. tonicit├ę)
TONICIT├üTE f. 1) Caracter tonic. 2) Proprietate a ╚Ťesuturilor vii de a-╚Öi men╚Ťine ├«n permanen╚Ť─â elasticitatea; tonus muscular. [G.-D. tonicit─â╚Ťii] /<fr. tonicit├ę

Tonicitate dex online | sinonim

Tonicitate definitie

Intrare: tonicitate
tonicitate substantiv feminin