TONÉTĂ, tonete, s. f. Gheretă, stand mic pentru comerțul stradal. – După fr. tonnelet „butoiaș”.

TONÉTĂ, tonete, s. f. Gheretă, stand mic pentru comerțul stradal. – După fr. tonnelet „butoiaș”.

tonétă (gheretă) s. f., g.-d. art. tonétei; pl. tonéte

tonétă s. f., pl. tonéte

TONÉTĂ s. v. chioșc.

TONÉTĂ s.f. Gheretă, stand unde se vând pe stradă cărți, răcoritoare, dulciuri etc. [După fr. tonnelet – butoiaș].

TONÉTĂ s. f. stand mic pentru comerțul stradal, unde se vând cărți, răcoritoare, dulciuri etc. (după fr. tonnelet)

TONÉTĂ ~e f. Gheretă sau tarabă la care se vând, pe stradă, articole mărunte, dulciuri, răcoritoare. /<fr. tonnelet

TONETĂ s. chioșc, gheretă. (O ~ cu dulciuri.)

tonétă s. f. (com.) Stand mic pe stradă unde se vând cărți, dulciuri etc. ◊ „În vara acestui an vor funcționa cu aproximație 150 mai multe unități sezoniere (piațete, tonete-gherete, cărucioare-scutere, triciclete) decât în vara anului trecut.” I.B. 12 IV 62 p. 1; v. și micromagazin (după fr. tonnelet; Al. Graur în SMFC IV 82, A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537; DN3, DEX-S)