tomată definitie

12 definiții pentru tomată

TOMÁTĂ, tomate, s. f. Pătlăgea roșie. – Din fr. tomate.
TOMÁTĂ, tomate, s. f. (Livr.) Pătlăgea roșie. – Din fr. tomate.
TOMÁTĂ, tomate, s. f. (Regional) Pătlăgea roșie. Mi-ați amestecat cu pămîntul tomatele mele, pe care mi le-a adus special. SADOVEANU, N. F. 33.
tomátă s. f., g.-d. art. tomátei; pl. tomáte
tomátă s. f., pl. tomáte
TOMÁTĂ s. (BOT.; Lycopersicum esculentum) pătlăgea, pătlăgică, roșie, (reg.) gălățană, (Transilv. și Ban.) paradaisă. (Salată de ~e.)
TOMÁTĂ s.f. Pătlăgea roșie. [< fr. tomate].
TOMÁTĂ s. f. pătlăgea roșie. (< germ. Tomate, fr. tomate)
tomátă (-te), s. f. – Pătlăgea roșie. – Var. Mold. dumată. Fr. tomate.
TOMÁTĂ ~e f. Pătlăgea roșie; roșie. /<germ. Tomate, fr. tomate
domátă f., pl. e (ngr. domáta [scris nto-] și tomáta [de unde și turc. do- și to-mates], fr. tomate, d. sp. tomate, m., care vine d. mexicanu tomatl). Dun. de jos. O plantă culinară solanee (originară din Perú) care face niște bace marĭ roșiĭ turtite, numite și pătlăgele roșiĭ și paradaĭse (solánum lycopérsicum și lycopérsicum esculéntum). – Și dumádă, pl. e.
TOMA s. (BOT.; Lycopersicum esculentum) pătlăgea, pătlăgică, roșie, (reg.) gălățană, (Transilv. și Ban.) paradaisă. (Salată de ~e.)

tomată dex

Intrare: tomată
tomată substantiv feminin