Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru tofolog

TĂFĂLÓG, -OÁGĂ, tăfălogi, -oage, adj. Cu mișcări încete, molîu. Foaie verde foi de plop, Cucuie de-ăl tăfălog, Mai coboară-n vale-n Olt. I. CR. II 301. – Variantă: tofológ, -oágă (STANCU, D. 397) adj.
TOFOLÓG, -OÁGĂ adj. v. tăfălog.
TOFOLÓG adj. v. bleg, indolent, lălâu, moale, molatic, molâu, mototol.
tofológ, tofoloágă, s.m. și f. (reg.) 1. persoană cu mișcări încete, greoaie; molâu. 2. (la pl.) ghete mari și rupte.
tofológ, tăfălóc și tăpălóg, -oágă adj. (rudă cu tăpșesc, tapaligă). Munt. Trans. Cu picĭoare late și greoaĭe (ca rața).
tofolog adj. v. BLEG. INDOLENT. LĂLÎU. MOALE. MOLATIC. MOLÎU. MOTOTOL.
tofológ, tofoloagă, (toflagă), adj. – (reg.) Om leneș, care se mișcă greu; molâu (Hotea, 2006). – Cf. fofolog (MDA).
tofológ, -i, -loagă, (toflagă), adj. – Om leneș, care se mișcă greu; molâu (Hotea 2006). – Cf. fofolog.

Tofolog dex online | sinonim

Tofolog definitie

Intrare: tofolog
tofolog