Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

29 defini╚Ťii pentru tob─â

DÓBĂ s. f. v. tobă.
T├ôB─é, tobe, s. f. 1. Instrument muzical de percu╚Ťie, format dintr-un cilindru scurt, larg ╚Öi gol, de lemn sau de metal, pe fundurile c─âruia este ├«ntins─â c├óte o membran─â de piele, care, lovit─â (cu dou─â baghete), produce sunete. ÔŚŐ Expr. A bate toba: a) a bate ritmic cu degetele ├«ntr-un obiect (de nervozitate sau de ner─âbdare); b) (fam.) a avea accese de tuse, a tu╚Öi; c) (fam.) a divulga un secret, a lansa tot felul de ╚Ötiri. A bate toba (la urechea) surdului = a vorbi cuiva degeaba, a sf─âtui pe cineva zadarnic, a nu fi ascultat. A face (pe cineva) tob─â de b─âtaie sau a face (cuiva) p├óntecele (sau spinarea) tob─â = a bate zdrav─ân (pe cineva). A fi (sau a ie╚Öi) tob─â de carte (sau de ├«nv─â╚Ť─âtur─â) = a fi foarte ├«nv─â╚Ťat. A umbla cu toba sau a-i bate (cuiva) toba sau a vinde averea (cuiva) cu toba = a vinde lucrurile sau averea cuiva la licita╚Ťie public─â. 2. Nume dat mai multor obiecte de lemn sau de metal, fixe sau mobile, ├«n form─â de cilindru gol. ÔŚŐ Tob─â de e╚Öapament = cutie cilindric─â la motoarele cu ardere intern─â, care amortizeaz─â zgomotul produs la evacuarea gazelor de ardere. ÔÖŽ Organ de ma╚Öin─â folosit pentru transmiterea unei for╚Ťe de trac╚Ťiune prin intermediul unui cablu sau al unui lan╚Ť. ÔÖŽ Cutie metalic─â de form─â rotund─â sau dreptunghiular─â, ├«n care se bobineaz─â filmul pentru unele aparate de proiec╚Ťie. 3. Mezel preparat din buc─â╚Ťele de carne, de sl─ânin─â, de m─âruntaie etc. introduse ├«n membrana care formeaz─â stomacul porcului. 4. (La jocul de c─âr╚Ťi) Caro. [Var.: (├«nv. ╚Öi pop.) d├│b─â s. f.] ÔÇô Din magh. dob.
DÓBĂ s. f. v. tobă.
T├ôB─é, tobe, s. f. 1. Instrument muzical de percu╚Ťie, format dintr-un cilindru scurt, larg ╚Öi gol, de lemn sau de metal, pe fundurile c─âruia este ├«ntins─â c├óte o membran─â de piele, care, lovit─â (cu dou─â baghete), produce sunete. ÔŚŐ Expr. A bate toba = a) a bate ritmic cu degetele ├«ntr-un obiect (din nervozitate sau din ner─âbdare); b) (fam.) a avea accese de tuse, a tu╚Öi; c) (fam.) a divulga un secret, a lansa tot felul de ╚Ötiri. A bate toba (la urechea) surdului = a vorbi cuiva degeaba, a sf─âtui pe cineva zadarnic, a nu fi ascultat. A face (pe cineva) tob─â de b─âtaie sau a face (cuiva) p├óntecele (sau spinarea) tob─â = a bate zdrav─ân (pe cineva). A fi (sau a ie╚Öi) tob─â de carte (sau de ├«nv─â╚Ť─âtur─â) = a fi foarte ├«nv─â╚Ťat. A umbla cu toba sau a-i bate (cuiva) toba sau a vinde averea (cuiva) cu toba = a vinde lucrurile sau averea cuiva la licita╚Ťie public─â. 2. Nume dat mai multor obiecte de lemn sau de metal, fixe sau mobile, ├«n form─â de cilindru gol. ÔŚŐ Tob─â de e╚Öapament = cutie cilindric─â la motoarele cu ardere intern─â, care amortizeaz─â zgomotul produs la evacuarea gazelor de ardere. ÔÖŽ Organ de ma╚Öin─â folosit pentru transmiterea unei for╚Ťe de trac╚Ťiune prin intermediul unui cablu sau al unui lan╚Ť. ÔÖŽ Cutie metalic─â de form─â rotund─â sau dreptunghiular─â, ├«n care se bobineaz─â filmul pentru unele aparate de proiec╚Ťie. 3. Mezel preparat din buc─â╚Ťele de carne, de sl─ânin─â, de m─âruntaie etc. introduse ├«n membrana care formeaz─â stomacul porcului. 4. (La jocul de c─âr╚Ťi) Caro. [Var.: (├«nv. ╚Öi pop.) d├│b─â s. f.] ÔÇô Din magh. dob.
DÓBĂ s. f. v. tobă.
T├ôB─é, tobe, s. f. 1. Instrument de percu╚Ťie format dintr-un cilindru scurt, larg ╚Öi gol, de lemn sau de metal, pe fundurile c─âruia este ├«ntins─â c├«te o bucat─â de piele de vi╚Ťel ╚Öi ├«n care se bate cu dou─â baghete, pentru a produce sunete. Talgerele zuruie, toba bubuie, tr├«mbi╚Ťele tremur─â vesel. SADOVEANU, O. VI 231. Ie╚Öise ├«ntru ├«nt├«mpinarea lui cu buciume, cu tobe ╚Öi cu surle. ISPIRESCU, L. 51. Tobe, fluiere, buhaie, Zgomot fac asurzitor. BELDICEANU, P. 66. ÔŚŐ Expr. A bate toba (cu degetele) = a bate ritmic cu degetele ├«ntr-un obiect (din nervozitate sau din ner─âbdare). B─âtu toba ├«n postavul biroului, cu v├«rful degetelor. C. PETRESCU, C. V. 144. Bate toba ├«ncetinel cu de╚Ötele pe marmura mesii. CARAGIALE, O. I 345. (Familiar) A bate toba (├«n Moldova, ├«n sat, ├«n ╚Ťar─â sau ├«n t├«rg ╚Öi la moar─â) = a lansa ╚Ötiri, a divulga cele auzite, a nu p─âstra un secret; a fi flecar. Probabil ├«ns─â c─â se cam ╚Ötie... c─âci nu se poate ca tata s─â nu fi b─âtut toba. REBREANU, I, 129. A bate toba (la urechea) surdului, se spune c├«nd cineva vorbe╚Öte cuiva sau sf─âtuie╚Öte pe cineva zadarnic. ╚śi ├«i pov─â╚Ťuia s─â fie mai cu r─âbdare... Dar─â, bate toba la urechea surdului! ISPIRESCU, L. 175. A bate toba = a tu╚Öi. La noapte iar vrei s─â ba╚Ťi toba? De-abia ├«╚Ťi mai trecuse tu╚Öea. BASSARABESCU, V. 9. A face (pe cineva) tob─â de b─âtaie sau a face (cuiva) p├«ntecele (sau spinarea) tob─â = a bate (pe cineva) zdrav─ân, a snopi ├«n b─âtaie. Nu umbla prin mahalale, ├Änh─âitat cu haimanale, C-o s─â-╚Ťi fac spinarea tob─â. TEODORESCU, P. P. 338. A fi tob─â de b─ât─âi = a fi suferit multe b─ât─âi, a fi fost snopit ├«n b─âtaie. Tu╚Öa Lica a fost cal de saca ╚Öi tob─â de b─ât─âi. PAS, Z. I 29. A face (cuiva) pielea tob─â v. piele (1). (A fi) tob─â de carte (sau de ├«nv─â╚Ť─âtur─â) = a fi foarte ├«nv─â╚Ťat, a ╚Öti foarte multe lucruri. Venise din ╚Öcoala naval─â... tob─â de carte, marinar des─âv├«r╚Öit. BART, E. 362. Da, d-ta, c─â e╚Öti tob─â de-nv─â╚Ť─âtur─â, ├«n╚Ťelegi? DELAVRANCEA, O. II 53. Toat─â lumea ╚Ötie c─â Baba-Rada cete╚Öte ╚Öi-n stele... ╚Öi-i... tob─â de carte. ALECSANDRI, T. I 390. (A fi) tob─â de... = (a fi) plin, ├«ndesat, doldora de... Cu desagii tob─â de bun─ât─â╚Ťi, cu co╚Öuri, popa apuc─â drumul ora╚Öului. STANCU, D. 34. (Cu aluzie la utilizarea instrumentului de c─âtre crainicii publici) A umbla cu toba, a bate (cuiva) toba sau a vinde averea (cuiva) cu toba = a vinde lucrurile sau averea cuiva la licita╚Ťie public─â for╚Ťat─â. Perceptorul... umbl─â din cas─â ├«n cas─â cu toba. STANCU, D. 135. A bate (cuiva) toba = a l─âuda (prea) zgomotos (pe cineva). 2. Nume dat mai multor obiecte de lemn sau de metal, fixe sau mobile, ├«n form─â de cilindru gol: a) sul de metal pe care se ├«nf─â╚Öoar─â cablul unui ascensor, al unei macarale etc.; b) pies─â cilindric─â rotitoare a unei batoze de treierat, care desface boabele de pe spice; c) (├«n expr.) tob─â de e╚Öapament = cutie cilindric─â la motoarele cu ardere intern─â, care amortizeaz─â zgomotul produs la evacuarea gazelor de ardere. 3. Mezel preparat din stomacul porcului umplut cu buc─â╚Ťele de carne, de m─âruntaie, de sl─ânin─â etc. (Atestat ├«n forma dob─â) Ar fi trebuit s─â-i prezin╚Ťi dobe de mistre╚Ťi ╚Öi chebapuri de c─âprioar─â. ODOBESCU, S. III 39. ╚śtie ca s─â fac─â... dob─â, jambonuri. ALECSANDRI, T. 965. 4. (La jocul de c─âr╚Ťi) Caro. De ro╚Öu, de ghind─â, de tob─â ori de verde? CARAGIALE, O. I 193. 5. Capcan─â ├«n form─â de lad─â, cu care se prind jderi, dihori, nev─âstuici. ÔÇô Variant─â: d├│b─â s. f.
t├│b─â s. f., g.-d. art. t├│bei; pl. t├│be
t├│b─â s. f., g.-d. art. t├│bei; pl. t├│be
DÓBĂ s. v. abdomen, burtă, pântece.
T├ôB─é s. I. 1. (MUZ.) daraban─â, (rar) tambur, (├«nv. ╚Öi reg.) baraban, barabanc─â, (├«nv.) t├ómpin─â. (Bate ~.) 2. (TEHN.) tambur. II. (prin Ban. ╚Öi sud-vestul Transilv.) ╚Öfarc─â. (Mezelul numit ~.) III. caro. (~ la c─âr╚Ťile de joc.)
TÓBĂ s. v. batoză, cuptor, timpan, treierătoare.
t├│b─â (-be), s. f. ÔÇô 1. Tambur. ÔÇô 2. Culoare la jocul de c─âr╚Ťi. ÔÇô 3. Un tip de salam. ÔÇô Var. Mold., Trans. dob─â (╚Öi der.). Mag. dob (Tiktin; G├íldi, 89 ╚Öi 150). ÔÇô Der. toba╚Ö, s. m. (Trans., tobo╚Öar), din mag. dobos, dublet al lui tobo╚Ö, s. m. (tort), cf. sb. dobo┼í ÔÇ×tart─âÔÇŁ. Este bg. toba care pare c─â provine din rom. (Capidan, Raporturile, 234).
T├ôB─é ~e f. 1) Instrument muzical de percu╚Ťie, const├ónd dintr-un cilindru gol pe din─âuntru, acoperit la ambele capete cu c├óte o membran─â de piele ├«ntins─â, care, prin lovire, produce sunete ├«nfundate. ÔŚŐ A bate ~a a) a lovi ritmic cu degetele ├«n ceva, fiind iritat sau lipsit de r─âbdare; b) a r─âsp├óndi o ╚Ötire; a divulga un secret. A fi ~ de carte (sau de ├«nv─â╚Ť─âtur─â) a poseda multe cuno╚Ötin╚Ťe. A se face ~ a m├ónca pe s─âturate. A vinde (averea cuiva) cu ~a a vinde la mezat. 2) Pies─â cilindric─â, goal─â ├«n interior, folosit─â ├«n tehnic─â; tambur. ~ pentru cablu. ÔŚŐ ~ de e╚Öapament pies─â la motoarele cu ardere intern─â care amortizeaz─â zgomotul produs ├«n timpul evacu─ârii gazelor de ardere. 3) Mezel preparat din carne de porc, m─âruntaie ╚Öi sl─ânin─â, puse ├«n pielea stomacului, care se fierbe ╚Öi se preseaz─â. 4) pop. (la jocul de c─âr╚Ťi) Semn distinctiv av├ónd forma unui romb de culoare ro╚Öie; caro. 5) Carte de joc marcat─â cu acest semn. /<ung. dob
dobă, dóbe, s.f. (reg.) 1. tobă. 2. (fig.) îndopat. 3. caltaboș.
dob─â f. Mold. 1. tob─â; 2. fig. ├«ndopat: dob─â de carte CR.; 3. cartabo╚Ö: dobe de mistre╚Ť OD. [Ung. DOB].
tob─â f. 1. lad─â cilindric─â ale carii funduri sunt formate din dou─â piei ├«ntinse ╚Öi unaÔÇÖdin ele se bate cu dou─â be╚Ťe: a bate toba; a bate toba cuiva, a-i vinde lucrurile la mezat; 2. fam. burduf: tob─â de carte; 3. carte de joc, car├▓: fante de tob─â. [Mold. dob─â = ung. DOB].
d├│b─â f., pl. e (ung. dob. V. bodog─ânesc). Mold. Trans. Tob─â. Un fel de c├«rna╚Ť foarte gros (8-10 c.m.).
t├│b─â (sud ╚Öi vest) ╚Öi d├│b─â (nord) f., pl. e (ung. dob, tob─â, indirect d. ar. tabl, tob─â. V. tambur, dobz─âlez, bodog─ânesc). Daraban─â ma─ş mare ╚Öi ma─ş turtit─â (cam 70 c.m. ├«n diametru ╚Öi 30 ├«n grosime). A fi tob─â de carte, a fi burduf de carte, a fi foarte ├«nv─â╚Ťat. A avea avere c├«t prafu de pe tob─â (sud), a nu avea nimica. A bate ├«n dob─â (Trans.), a vinde cu toba (est, sud), a vinde la mezat (c├«nd se cheam─â lumea cu darabana). A bate toba, a bate darabana, a divulga un secret la toat─â lumea. Car├│ (p─âtratu) la c─âr╚Ťile de joc: cra─ş de tob─â.
dobă s. v. ABDOMEN. BURTĂ. PÎNTECE.
tob─â s. v. BATOZ─é. CUPTOR. TIMPAN. TREIER─éTOARE.
TOB─é s. 1. (MUZ.) daraban─â, (rar) tambur, (├«nv. ╚Öi reg.) baraban, barabanc─â, (├«nv.) t├«mpin─â. (Bate ~.) 2. (TEHN.) tambur. 3. (prin Ban. ╚Öi sud-vestul Transilv.) ╚Öfarc─â. (Mezelul numit ~.) 4. caro. (~ la c─âr╚Ťile de joc.)
dob─â (dub─â), nume ce se d─â instrumentelor populare rom├óne╚Öti cu dou─â membrane ├«ntinse pe un cerc de lemn ╚Öi al c─âror sunet se produce prin lovire cu be╚Ťe (tobe*). Confec╚Ťionarea este diferit─â de la o regiune la alta. Pe l├óng─â rolul de marcare a timpilor (2) ├«n execu╚Ťia muzical─â d. se folosea ╚Öi ca instr. de semnal. V. daraban─â.
tob─â. ├Än general, termenul se aplic─â instrumentelor de percu╚Ťie* cu membran─â. Exist─â o mare varietate de t. Caracteristica lor comun─â const─â ├«n prezen╚Ťa unei cavit─â╚Ťi formate dintr-o cutie de rezonan╚Ť─â* ale c─ârei extremit─â╚Ťi sunt acoperite cu piele ╚Öi care vibreaz─â prin lovire. Cutia de rezonan╚Ť─â, construit─â din materiale diferite (lut ars, lemn, bambus, metal sau material plastic) are forme diverse: conic─â, cilindric─â, bombat─â etc. De asemenea, ╚Öi natura pieilor este divers─â: de pe╚Öte, de capr─â, de vi╚Ťel etc. Pozi╚Ťiile ├«n care se ÔÇ×bateÔÇŁ t. difer─â de la un tip de instr. la altul: ├«ntre gununchi, ├«naintea bustului (ag─â╚Ťat─â de o centur─â), a╚Öezat─â jos sau suspendat─â cu ajutorul unui suport special. Modul de a pune ├«n vibra╚Ťie membrana se face prin lovire: cu toat─â palma, cu degetele ├«ntinse sau curbate, cu una sau dou─â baghete (2), cu una sau dou─â m─âturele*. Originea t. este greu de stabilit, ea fiind prezent─â ├«n toate perioadele istorice (├«ncep├ónd cu neoliticul), la mai multe popoare concomitent, ├«n continente diferite, cu forme deosebite ╚Öi cu multe moduri de a produce sunetele. T. mic─â (f─âr─â coarde) (it. tamburo piccolo; engl. snare drum; fr. caisse claire; germ. kleine Trommel), t. cu dou─â membrane din piele de vi╚Ťel, prelucrat─â foarte fin; cutia de rezonan╚Ť─â, din metal, are form─â cilindric─â. Cele dou─â membrane se ├«ntind cu ajutorul unor ╚Öuruburi ac╚Ťionate direct sau cu o cheie. Este neacordabil─â (v. acordaj (2)). Dimensiunile t. mici difer─â at├ót ca ├«n─âl╚Ťime a cilindrului c├ót ╚Öi ca diametru. Pentru orch. simf. se utilizeaz─â instr. cu ├«n─âl╚Ťimea cilindrului de 16-18 cm. T. mic─â de concert (cu coarde) (it. tamburo piccolo (con corde); engl. snare drum (snares on); fr. petite caisse (avec timbres); germ. kleine Trommel [mit Schnarrsaiten]): T. cu dou─â membrane, av├ónd urm─âtoarele dimensiuni: ├«n─âl╚Ťimea cilindrului de 16-18 cm, iar diametrul de 35 cm. Pe una din membrane sunt fixate, printr-un mecanism, 4-8 coarde, din material plastic, din intestine de animal sau metal. Mecanismul respectiv are o func╚Ťie dubl─â: a) de fixare, prin ap─âsarea cu degetul a clapei, a coardelor de pe membran─â; b) de ├«ndep─ârtare, prin ridicarea clapei, a coardelor de pe membran─â. Mecanismul se nume╚Öte control de sunet (it. sordino interno; engl. tone control; fr. sourdine interne; germ. Obertonkontrolle). C├ónd coardele sunt l─âsate pe membran─â, sunetul este metalic ╚Öi ├«nso╚Ťit de un zb├órn├óit. C├ónd coardele sunt ridicate de pe membran─â, sonoritatea este cristalin─â, asem─ân─âtoare cu a tobei mic─â f─âr─â coarde (caisse claire). T. de parad─â (it. umburo rullante, cassa rullante; engl. parade drum, rope drum; fr. caisse roulante, tambour roulant; germ. Paradetrommel, R├╝hrtrommel). T. cu dou─â membrane, f─âr─â coarde, care ├«n trecut se folosea exclusiv ├«n armat─â (se mai nume╚Öte tob─â napoleonian─â). ├Än orch. simf. a p─âtruns ├«n sec. 19. Membranele sunt fixate cu c├óte o ram─â de lemn, pe cele dou─â extremit─â╚Ťi ale cilindrului, tot din lemn (├«n─âl╚Ťimea cilindrului este de 60 cm cu diametrul de 25 cm). Membranele se ├«ntind cu ajutorul unor sfori de c├ónep─â dispuse pe circumferin╚Ť─â ├«n form─â de V. Sonoritatea tobei de parad─â este lipsit─â de str─âlucire, opac─â, sumbr─â. T. provensal─â (it. tamburo provensale; engl. brak nazwy; fr. tambourin proven├žal, tambour de Provence; germ. Landsknechtstrommel), instr. pop. fr. (din regiunea Provence), asem─ân─âtoare ca aspect cu t. militar─â; are o cutie de rezonan╚Ť─â ├«n form─â de cilindru alungit, pe extremit─â╚Ťile c─âruia sunt fixate membranele. ├Äntinderea membranei se face ca la t. de parad─â (cu ajutorul unor sfori dispuse pe circumferin╚Ťa cilindrului). Nu are coarde. T. mare (it. gran cassa, tamburo grande; engl. bass drum; fr. grande caisse; germ. grosse Trommel), t. neacordabil─â, cu dou─â membrane amplasate pe cele dou─â extremit─â╚Ťi ale unui cilindru din lemn, din fibre sintetice sau din metal, de diferite dimensiuni: 34-40 cm ├ś (se folose╚Öte ├«n fanfare* ╚Öi ├«n orch. de pop.); 50-60 cm ├ś (se folose╚Öte ├«n orch. de jazz*); 70-90 cm ├ś (se folose╚Öte ├«n orch. simf.). ├Än orch. simf. contemporan─â se recurge uneori chiar la mai multe t. mari de diferite dimensiuni.
d├│b─â, dobe, s.f. ÔÇô (reg.; muz.) Instrument muzical; tob─â. ÔÖŽ (onom.) Doba, Dobai, nume de familie (131 persoane cu aceste nume, ├«n Maramure╚Ö, ├«n 2007). ÔÇô Din magh. dob ÔÇ×tob─âÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban, MDA).
d├│b─â, -e, s.f. ÔÇô Instrument muzical; tob─â. ÔÇô Din magh. dob.
TOBĂ subst. 1. Tob/a, -escu act.; -eștii fam., olt. (AO XV 65). 2. + -lea: Toblea (17 A IV 306). 3. + -oc: Toboc, Marcu (Sur XVII).
a bate toba expr. 1. a tuși foarte zgomotos. 2. v. a bate toaca
a fi tob─â de carte expr. a fi foarte ├«nv─â╚Ťat / instruit.
tob─â de carte / de ├«nv─â╚Ť─âtur─â expr. foarte ├«nv─â╚Ťat, foarte instruit.

Tob─â dex online | sinonim

Tob─â definitie

Intrare: tob─â
tob─â substantiv feminin
dob─â
Intrare: Tob─â
Tob─â