Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru titubant

TITUB├üNT, -─é, tituban╚Ťi, adj. (Livr.) B─âl─âb─ânit2, nesigur, tremur─âtor. ÔÇô Din fr. titubant.
TITUB├üNT, -─é, tituban╚Ťi, -te, adj. (Fran╚Ťuzism) B─âl─âb─ânit2, nesigur, tremur─âtor. ÔÇô Din fr. titubant.
titub├ínt (livr.) adj. m., pl. titub├ín╚Ťi; f. titub├ínt─â, pl. titub├ínte
titub├ínt adj. m., pl. titub├ín╚Ťi; f. sg. titub├ínt─â, pl. titub├ínte
TITUB├üNT, -─é adj. (Fran╚Ťuzism) Cu mers nesigur, care se ├«mpletice╚Öte pe picioare; b─âl─âb─ânit, tremur─âtor, nesigur. [< fr. titubant].
TITUBÁNT, -Ă adj. cu mers nesigur, care se împleticește pe picioare; tremurător. (< fr. titubant)

Titubant dex online | sinonim

Titubant definitie

Intrare: titubant
titubant adjectiv