TIRÁNIC, -Ă, tiranici, -ce, adj. Care tiranizează, de tiran; despotic, samavolnic, crud, arbitrar, tiranicesc, tirănesc. ♦ Fig. Care obsedează, urmărește, chinuiește; chinuitor, obsedant. – Din ngr. tirannikós, fr. tyrannique.

TIRÁNIC, -Ă, tiranici, -ce, adj. Care tiranizează, de tiran; despotic, samavolnic, crud, arbitrar, tiranicesc, tirănesc. ♦ Fig. Care obsedează, urmărește, chinuiește; chinuitor, obsedant. – Din ngr. tirannikós, fr. tyrannique.

TIRÁNIC, -Ă, tiranici, -e, adj. Care tiranizează, de tiran; cu caracter de tiran, crud, arbitrar, samavolnic, despotic. Toată viața sa, cărturarul Șincai a luptat împotriva regimului feudal, regim tiranic care l-a aruncat și pe el în lanțuri. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2908. ◊ Fig. Inginerul își descoperi o curiozitate tiranică de detectiv. C. PETRESCU, A. 469. Auzind din depărtare Vocea lui tiranică Toți ciulinii pe cărare Fug, cuprinși de panică. TOPÎRCEANU, B. 46. Ca să nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omenești, născoci feluri de schingiuiri. NEGRUZZI, S. I 158.

tiránic adj. m., pl. tiránici; f. tiránică, pl. tiránice

tiránic adj. m., pl. tiránici; f. sg. tiránică, pl. tiránice

TIRÁNIC adj. (POL.) despotic, dictatorial, samavolnic, satrapic, (înv.) tiranicesc, tirănesc. (Guvernare ~.)

TIRÁNIC adj. v. chinuitor, obsedant.

TIRÁNIC, -Ă adj. Specific tiranilor, tiraniei; despotic. [< fr. tyrannique].

TIRÁNIC, -Ă adj. (despre legi, fapte etc.) specific tiranilor, tiraniei; despotic, crud. ◊ (fig.) chinuitor, obsedant. (< fr. tyrannique, ngr. tirannikos, lat. tyrannicus)

TIRÁNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de tiranie; propriu tiraniei; despotic. Regim ~. 2) (despre persoane) Care tiranizează; cu porniri de tiran; despotic. Soț ~. 3) fig. Care urmărește în permanență și în mod chinuitor; obsedant. Pasiune ~că. /<ngr. tirannikós, fr. tyrannique

tiranic a. 1. ce ține de tiranie; 2. care tiranisește.

*tiránic, -ă adj. (vgr. și ngr. tyrannikós). Relativ la tiran, la tiranie: lege, putere tiranică. Despotic, autoritar, crud: domnie tiranică. Fig. Puternic, irezistibil: farmecu tiranic al frumusețiĭ. Adv. În mod tiranic. – În L. V. -ánic și -ănésc.

TIRANIC adj. despotic, dictatorial, samavolnic, satrapic, (înv.) tiranicesc, tirănesc. (Guvernare ~.)

tiranic adj. v. CHINUITOR. OBSEDANT.