Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru tiraj

TIRÁJ, tiraje, s. n. 1. Numărul de exemplare în care se tipărește o carte sau o publicație periodică. ◊ Loc. adj. Cu (sau de) (mare) tiraj = care apare într-un număr mare de exemplare. 2. Multiplicare, prin copiere, a unui film, pentru a asigura numărul de copii necesar rețelei cinematografice. 3. Operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei. 4. Circulația aerului (și a gazelor de ardere) într-o instalație de încălzire cu focar (care se datorește diferenței de presiune dintre două sectoare ale coșului). – Din fr. tirage.
TIRÁJ, tiraje, s. n. 1. Numărul de exemplare în care se tipărește o carte sau o publicație periodică. ◊ Loc. adj. Cu (sau de) (mare) tiraj = care apare într-un număr mare de exemplare. 2. Multiplicare, prin copiere, a unui film, pentru a asigura numărul de copii necesar rețelei cinematografice. 3. Operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei. 4. Circulația aerului (și a gazelor de ardere) într-o instalație de încălzire cu focar (care se datorește diferenței de presiune dintre două sectoare ale coșului). – Din fr. tirage.
TIRÁJ, tiraje, s. n. 1. Numărul total de exemplare în care se tipărește o carte sau o publicație periodică. Fac corectura în zaț pentru tot tirajul. IBRĂILEANU, S. 229. Spune-mi dacă... s-a petrecut prea multe exemplare peste obicinuitul tiraj. CARAGIALE, O. VII 326. ◊ Loc. adj. (Mai ales despre publicații periodice) Cu (sau de mare) tiraj = care apare într-un număr mare de exemplare. Se îmbuibă și se lansează prin redacțiile jurnalelor de mare tiraj. REBREANU, R. I 182. Se întîlnea prin curți și ganguri cu fel de fel de trepăduși, Pe la gazetele opozante, pe la ziare cu tiraj. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 11. 2. Circulația aerului și a gazelor de ardere într-o instalație de încălzire cu focar sau a aerului într-un coș de ventilație (și care se datorește diferenței de presiune dintre două secțiuni ale coșului).
tiráj s. n., pl. tiráje
tiráj s. n., pl. tiráje
TIRÁJ s.n. 1. Numărul de exemplare în care se tipărește o publicație periodică, o carte etc. ♦ Imprimare. ♦ Producția orară normală a unei mașini de tipar, exprimată în coli tipărite pe față. ♦ (Cinem.) Multiplicare, prin copiere, a unui film. 2. (Tehn.) Deplasare a unui gaz într-o conductă, datorită diferenței de presiune dintre cele două extremități sau dintre două secțiuni ale ei. 3. Operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei. 4. Tragere a aerului în plămâni ca urmare a contracției mușchilor inspiratori. ♦ Efort inspirator în dispnee. [< fr. tirage].
TIRÁJ s. n. 1. număr de exemplare în care se tipărește o publicație periodică, o carte etc. ◊ producția orară normală a unei mașini de tipărit, exprimată în coli tipărite pe față. 2. (cinem.) multiplicare, prin copiere, a unui film. 3. deplasare a unui gaz într-o conductă datorită diferenței de presiune dintre cele două extremități sau dintre două secțiuni ale ei. 4. operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei. 5. tragere a aerului în plămâni ca urmare a contracției mușchilor inspiratori. ◊ efort inspirator în dispnee. (< fr. tirage)
TIRÁJ ~e n. 1) Totalitate a exemplarelor în care se tipărește o carte sau o publicație periodică. ◊ În ~ limitat într-un număr mic de exemplare. De mare ~ într-un număr mare de exemplare. 2) Operație de multiplicare a unui film prin copiere (pentru obținerea numărului necesar de exemplare). 3) tehn. Circulație a aerului și a gazelor carburante într-o instalație de încălzire cu focar. /<fr. tirage
tiraj n. tragerea unei cărți, a unui ziar cu ajutorul presei și rezultatul acestei acțiuni: tiraj în 3000 de exemplare (= fr. tirage).
*tiráj n., pl. e și urĭ (fr. tirage, d. tirer, a trage, adică „a scoate de la mașină”). Număru de exemplare ale unuĭ jurnal, ale uneĭ cărțĭ: jurnal cu un tiraj de 100,000 de exemplare pe zi.

tiraj definitie

tiraj dex

Intrare: tiraj
tiraj substantiv neutru