TIPÁRNIȚĂ, tiparnițe, s. f. (Înv.) Tipografie (rudimentară). – Tiparnă (înv. „tipografie” < sl.) + suf. -iță.

TIPÁRNIȚĂ, tiparnițe, s. f. (Înv.) Tipografie (rudimentară). – Tiparnă (înv. „tipografie” < sl.) + suf. -iță.

TIPÁRNIȚĂ, tiparnițe, s. f. (Învechit) Tipografie. Să întocmească tiparnițe pentru publicarea și răspîndirea de cărți folositoare. ODOBESCU, S. II 42.

tipárniță (înv.) s. f., g.-d. art. tipárniței; pl. tipárnițe

tipárniță s. f., g.-d. art. tipárniței; pl. tipárnițe

TIPÁRNIȚĂ s. v. imprimerie, tipografie.

TIPÁRNIȚĂ ~e f. înv. Întreprindere în care se tipăreau cărți; imprimerie; tipografie. /tipar + suf. ~niță

tipárniță f., pl. e (d. tipar saŭ vsl. *tiparnica, după varniță). Vechĭ. Tipografie (atelier).

tiparniță s. v. IMPRIMERIE. TIPOGRAFIE.