tinos definitie

10 definiții pentru tinos

TINÓS, -OÁSĂ, tinoși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Plin de tină, murdărit cu tină; noroios. – Tină + suf. -os.
TINÓS, TINOÁSĂ, tinoși, -oase, adj. (Reg.) Plin de tină, murdărit cu tină; noroios. – Tină + suf. -os.
tinós (înv., reg.) adj. m., pl. tinóși; f. tinoásă, pl. tinoáse
tinós adj. m., pl. tinóși; f. sg. tinoásă, pl. tinoáse
TINÓS adj. v. jegos, mâlos, mânjit, mlăștinos, mocirlos, murdar, nămolos, negru, nespălat, noroios, pătat, răpănos, slinos, soios.
TINÓS ~oásă (~óși, ~oáse) rar 1) Care are (multă) tină; cu (multă) tină. 2) Care este plin de tină; acoperit cu tină. /tină + suf. ~os
tinós, -oásă adj. (d. tină). Rar azĭ. Noroĭos.
tinos adj. v. JEGOS. MÎLOS. MÎNJIT. MLĂȘTINOS. MOCIRLOS. MURDAR. NĂMOLOS. NEGRU. NESPĂLAT. NOROIOS. PĂTAT. RĂPĂNOS. SLINOS. SOIOS.
tinós, -oásă, tinoși, -oase, adj. – (reg.) 1. Noroios. 2. Murdar; cu haine murdare sau nespălate; jegos, hâros, zoios (ALRRM, 1971: 299). ♦ (top.) Tinoasa, fânațe în Fântânele, Lăpușu Românesc, Rogoz, Vălenii Lăpușului (Vișovan, 2008). – Din tină „noroi” + suf. -os (Scriban, DEX, MDA).
tinós, -oasă, adj. – 1. Noroios. 2. Murdar; cu haine murdare sau nespălate; jegos, hâros, zoios (ALR 1971: 299). – Din tină „noroi” + -os.

tinos dex

Intrare: tinos
tinos adjectiv