TINGÍRE, tingiri, s. f. Vas adânc (de aramă sau de fontă) în care se gătește mâncarea. – Din tc. tencere.

TINGÍRE, tingiri, s. f. Vas adânc (de aramă sau de fontă) în care se gătește mâncarea. – Din tc. tencere.

tingíre s. f., g.-d. art. tingírii; pl. tingíri

tingíre s. f., g.-d. art. tingírii; pl. tingíri

TINGÍRE, tingiri, s.f. Vas de aramă sau de fontă în care se gătește mâncare.

tingíre (-ri), s. f. – Vas în care se gătește mîncare. – Mr. tengire, tingire. Tc. tencere (Șeineanu, II, 360; Lokotsch 2066; Ronzevalle 67), cf. ngr. τεντζέρης, bg., sb. tengere.

TINGÍRE ~i f. 1) înv. Vas de bucătărie (de aramă sau fontă) asemănător cu ceaunul, folosit pentru pregătirea mâncării. 2) Conținutul unui asemenea vas. /<turc. tencere

tingire f. vas de metal pentru fiertul bucatelor: și-a găsit tingirea capacul (proverb). [Turc. TENDJERÈ, castron].

tingíre f. (turc. tenceré; ngr. tendzéri și téndzeres, bg. tenğera, -ğura). Un fel de vas de aramă (maĭ mare de cît tigaĭa) în care se face de obiceĭ dulceață. Spoim tingirĭ (saŭ ob. spoĭ’tingirĭ), strigătu pin care Țiganiĭ spoitorĭ îșĭ anunță trecerea. V. cratiță.