tinctorial definitie

9 definiții pentru tinctorial

TINCTORIÁL, -Ă, tinctoriali, -e, adj. (Despre plante sau produse chimice) Care conține substanțe colorante; (despre substanțe) care este obținut din plante și folosit la colorarea produselor textile sau a pieilor. [Pr.: -ri-al] – Din fr. tinctorial.
TINCTORIÁL, -Ă, tinctoriali, -e, adj. (Despre plante sau produse chimice) Care conține substanțe colorante; (despre substanțe) care este obținut din plante și folosit la colorarea produselor textile sau a pieilor. [Pr.: -ri-al] – Din fr. tinctorial.
tinctoriál (tinc-to-ri-al) adj. m., pl. tinctoriáli; f. tinctoriálă, pl. tinctoriále
tinctoriál adj. m. (sil. tinc-, -ri-al), pl. tinctoriáli; f. sg. tinctoriálă, pl. tinctoriále
TINCTORIÁL, -Ă adj. (Despre substanțe) Care este obținut din plante, servind la colorarea produselor textile sau a pieilor; (despre plante) care conține substanțe colorante. [Pron. -ri-al. / < fr. tinctorial].
TINCTORIÁL, -Ă adj. (despre plante sau produse chimice) care conține substanțe colorante. (< fr. tinctorial)
TINCTORIÁL ~ă (~i, ~e) 1) (despre plante) Care conține substanțe colorante. 2) (despre substanțe) Care este obținut din plante și servește la vopsit. /<fr. tinctorial
tinctorial a. ce servă a vopsi: plante tinctoriale.
*tinctoriál, -ă adj. (fr. tinctorial, d. lat. tinctorius, cu sufixu -al, d. tingere, tinctum, a văpsi. V. înting). Care servește la văpsit: roĭba e o plantă tinctorială. Relativ la văpsire: procedură tinctorială.

tinctorial dex

Intrare: tinctorial
tinctorial adjectiv
  • silabisire: tinc-, -ri-al