Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru timpuriu

TIMPUR├ŹU, -├ŹE, timpurii, adj. 1. Care se ├«nt├ómpl─â, apare sau se face ├«nainte de data sau de timpul obi╚Önuit sau prev─âzut. ÔŚŐ Loc. adv. De timpuriu = ├«nainte de data sau de momentul obi╚Önuit sau prev─âzut, din vreme; devreme. 2. (Despre variet─â╚Ťi de fructe sau de legume) Care se coace sau devine bun de m├óncat ├«nainte de vremea obi╚Önuit─â; (despre flori) care se dezvolt─â mai devreme; (despre copaci) care ├«nflore╚Öte sau ├«nverze╚Öte mai devreme dec├ót timpul obi╚Önuit. ÔÇô Lat. *temporivus.
TIMPUR├ŹU, -├ŹE, timpurii, adj. 1. Care se ├«nt├ómpl─â, apare sau se face ├«nainte de data sau timpul obi╚Önuit sau prev─âzut. ÔŚŐ Loc. adv. De timpuriu = ├«nainte de data sau de timpul obi╚Önuit sau prev─âzut, din vreme; devreme. 2. (Despre variet─â╚Ťi de fructe sau de legume) Care se coace sau devine bun de m├óncat ├«nainte de vremea obi╚Önuit─â; (despre flori) care se dezvolt─â mai devreme; (despre copaci) care ├«nflore╚Öte sau ├«nverze╚Öte mai devreme dec├ót timpul obi╚Önuit. ÔÇô Din lat. *temporivus.
TIMPUR├ŹU, -├ŹE, timpurii, adj. 1. Care apare sau se face ├«nainte de data sau de momentul obi╚Önuit, a╚Öteptat, prev─âzut. B─âtr├«ne╚Ťea venea timpurie. SADOVEANU, O. I 309. E un amurg de toamn─â timpurie. D. BOTEZ, P. O. 43. S─âltau at├«╚Ťia fluturi pe c├«mpie C├«nd str─âlucea╚Ťi ├«n roua dimine╚Ťii... Ce v-a╚Ťi f─âcut mireasma timpurie? IOSIF, P. 37. Frumuse╚Ťea sem─ân─âturilor ├«n acest an de secet─â mare provine... ╚Öi de la timpuria sem─ân─âtur─â. I. IONESCU, D. 270. ÔŚŐ (Adverbial) S-a ├«nsurat timpuriu cu o fat─â s─ârac─â. C. PETRESCU, R. DR. 302. ├Äntocmai cum ├«n zare luceaf─ârul de sar─â... Pe cerul gol de stele r─âsare timpuriu, Ca-n zori tot el s─â steie aprins cel mai t├«rziu. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 78. ÔŚŐ Loc. adv. De timpuriu = a) ├«nainte de data sau de momentul obi╚Önuit, a╚Öteptat, prev─âzut. ├Än anul acela, se pornise de timpuriu iarn─â cumplit─â. I. BOTEZ, ╚śC. 49. G─âtind ea toate ├«nc─â mai de timpuriu dec├«t ├«n duminica trecut─â. SBIERA, P. 213; b) ├«nainte de a se ├«nsera. Noi vrem s─â plec─âm ca s─â ajungem de timpuriu la m├«n─âstirea R─âzboieni. BOLINTINEANU, O. 282. 2. (Despre fructe sau legume) Care se coace sau devine bun de m├«ncat ├«nainte de timpul obi╚Önuit sau ├«naintea altor variet─â╚Ťi de aceea╚Öi natur─â; (despre flori) care se dezvolt─â mai devreme; (despre copaci) care ├«nflore╚Öte sau ├«nverze╚Öte mai devreme dec├«t la timpul obi╚Önuit sau ├«naintea celorlal╚Ťi copaci. Albinele ╚Öi-au ├«nceput dulce zumzet la copacii timpurii: la corn, la ulm, la plopi ╚Öi la s─âlcii. SADOVEANU, O. VI 399. Ca ni╚Öte viorele ╚śi timpurii br├«ndu╚Öele. CONACHI, P. 217.
timpur├şu adj. m., f. timpur├şe; pl. m. ╚Öi f. timpur├şi
timpur├şu adj. m., f. timpur├şe; pl. m. ╚Öi f. timpur├şi
MERCANTILISM TIMPUR├ŹU s. (EC.) sistem monetar.
RENA╚śTERE TIMPUR├ŹE s. (IST., ARTE) v. quattrocento.
TIMPUR├ŹU adj., adv. 1. adj. precoce, v─âratic, (rar) precopt, (reg.) oarz─ân, orzatic, orzesc, prim─âriu, scorumnic, (Transilv. ╚Öi Ban.) p├órgav, p├órgavi╚Ť. (Mere ~ii.) 2. adv. devreme, (pop.) degrab─â. (Ast─âzi se culc─â ~.)
Timpuriu Ôëá t├órziu
TIMPUR├ŹU ~e (~i) 1) Care are loc ├«nainte de timpul obi╚Önuit sau prev─âzut. ÔŚŐ De ~ a) din timp; b) ├«nainte de timpul obi╚Önuit. 2) (despre fructe ╚Öi legume) Care ajunge mai ├«nainte dec├ót altele de acela╚Öi fel la starea c├ónd poate fi consumat; devreme. 3) (despre flori) Care apare ╚Öi se dezvolt─â mai repede ├«n raport cu altele. /<lat. temporivus
timpuriu a. ce vine înainte de timp. [Lat. vulg. TEMPORIVUS].
timpur├ş┼ş, -├şe adj. (lat. pop. t─Ľmporivus, it. ven. gen. temporivo). ├Än ainte de timpu obi╚Önuit: ─şarn─â timpurie. Precoce: poame timpuri─ş. Prematur: moarte timpurie. Adv. Devreme: a sosi timpuri┼ş. De timpuri┼ş, din timp: a pleca de timpuri┼ş.
TIMPURIU adj., adv. 1. adj. precoce, v─âratic, (rar) precopt, (reg.) oarz─ân, orzatic, orzesc, prim─âriu, scorumnic, (Transilv. ╚Öi Ban.) p├«rgav, p├«rgavi╚Ť. (Mere ~.) 2. adv. devreme, (pop.) degrab─â. (Ast─âzi se culc─â ~.)
EIN UNN├ťTZ LEBEN IST EIN FR├ťHER TOD (germ.) o via╚Ť─â nefolositoare e o moarte timpurie ÔÇô Goethe, ÔÇ×Iphigenia in AulisÔÇŁ, I, 2.

Timpuriu dex online | sinonim

Timpuriu definitie

Intrare: timpuriu
timpuriu adjectiv