TIMPANÍTĂ, timpanite, s. f. (Med.) Timpanism. – Din fr. tympanite.

TIMPANÍTĂ, timpanite, s. f. (Med.) Timpanism. – Din fr. tympanite.

timpanítă s. f., g.-d. art. timpanítei; pl. timpaníte

timpanítă s. f., pl. timpaníte

TIMPANÍTĂ s. (MED.) timpanism.

TIMPANÍTĂ s.f. (Med.) 1. Inflamație a timpanului. 2. Timpanism. [< fr. tympanite].

TIMPANÍTĂ s. f. balonare a abdomenului datorată acumulării de gaze în intestine; timpanism (1), meteorism. (< fr. tympanite)

TIMPANÍTĂ ~e f. 1) v. TIMPANISM. 2) med. Inflamare a timpanului. /<fr. timpanite

*timpanítă f., pl. e (vgr. tympanites). Med. Unflarea pînteceluĭ de gazurĭ ca pelea unuĭ timpan (uneĭ daĭrale).

TIMPANITĂ s. (MED.) timpanism.