timorare definitie

2 intrări

12 definiții pentru timorare

TIMORÁ, timorez, vb. I. Tranz. A speria; a intimida. – Din timorat (derivat regresiv).
TIMORÁRE, timorări, s. f. Acțiunea de a timora și rezultatul ei; intimidare. – V. timora.
TIMORÁ, timorez, vb. I. Tranz. (Livr.) A speria; a intimida. – Din timorat (derivat regresiv).
TIMORÁRE, timorări, s. f. Acțiunea de a timora și rezultatul ei; intimidare. – V. timora.
*timorá vb., ind. prez. 3 timoreáză, imperf. 3 sg. timorá; conj. prez. 3 să timoréze
timorá vb., ind. prez. 1 sg. timoréz, 3 sg. și pl. timoreáză
timoráre s. f., pl. timorări
TIMORÁ vb. v. intimida, speria.
TIMORÁRE s. v. intimidare, speriere.
TIMORÁ vb. tr. a înspăimânta, a intimida. (< timorat)
timora vb. v. INTIMIDA. SPERIA.
timorare s. v. INTIMIDARE. SPERIERE.

timorare dex

Intrare: timora
timora verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: timorare
timorare substantiv feminin