TILIACÉU, tiliacee, s. n. (La pl.) Familie de plante lemnoase sau (rar) erbacee, al căror tip este teiul (Tilia); (și la sg.) plantă care face parte din această familie. ◊ (Adjectival) Plantă tiliacee. [Pr.: -li-a-] – Din fr. tiliacées.

TILIACÉU, -ÉE, tiliacei, -ee, adj. Care face parte din familia teiului. ♦ (Substantivat, n.; la pl.) Familie de arbori al căror tip este teiul; (și la sg.) arbore care face parte din această familie. [Pr.: -li-a-] – Fr. tiliacées.

tiliacéu adj. n., s. n. (sil. -li-a-), f. tiliacée; pl. n. și f. tiliacée

TILIACÉU ~e n. 1) la pl. Familie de plante lemnoase (arbori, arbuști), cu frunze căzătoare, cu flori mici, dispuse în inflorescențe, ramificate și cu fructe capsule sau nucule (reprezentant: teiul). 2) Plantă din această familie. [Sil. -li-a-] /<fr. tiliacées

*tiliacéŭ, -ée adj. (lat. tiliáceus, d. tilia, teĭ). Bot. Din familia teĭuluĭ. S. f. pl. Plante din familia teĭuluĭ (de ex., juta).