tiflografie definitie

6 definiții pentru tiflografie

TIFLOGRAFÍE s. f. Sistem de scriere în relief pentru nevăzători. – Din fr. typhlographie.
TIFLOGRAFÍE s. f. Sistem de scriere în relief pentru nevăzători. – Din fr. typhlographie.
tiflografíe s. f., g.-d. art. tiflografíei
TIFLOGRAFÍE s.f. Sistem de scriere în relief pentru orbi. [Gen. -iei. / < fr. typhlographie, cf. gr. typhlos – orb, graphein – a scrie].
TIFLOGRAFÍE s. f. 1. sistem de scriere în relief pentru nevăzători. 2. desen în relief accesibil percepției tactile a nevăzătorilor. (< fr. typhlographie)
TIFLO- „orb, orbire; cec, cecal”. ◊ gr. typhlos „orb, închis” > fr. typhlo-, germ. id., engl. id., it. tiflo- > rom. tiflo-. □ ~graf (v. -graf), s. n., instrument utilizat de orbi la scris; ~grafie (v. -grafie), s. f., sistem de scriere pentru orbi; ~logie (v. -logie1), s. f., parte a defectologiei care se ocupă cu studiul orbilor; ~megalie (v. -megalie), s. f., creștere anormală a primei părți a intestinului gros; ~pedagogie (v. ped/o-1, v. -agogie), s. f., ramură a defectologiei care tratează despre educarea și instruirea copiilor orbi; ~pexie (v. -pexie), s. f., operație chirurgicală de fixare a cecului de peretele abdominal; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie1), s. f., psihologie a persoanelor cu deficiențe senzoriale auditive; ~rafie (v. -rafie), s. f., sutură medicală a cecului; ~stomie (v. -stomie), s. f., operație chirurgicală de deschidere a cecului; ~surdologie (v. surdo-, v. -logie1), s. f., ramură a defectologiei care studiază deficiențele auditive și vizuale; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a cecului.

tiflografie dex

Intrare: tiflografie
tiflografie substantiv feminin