ticăloșenie definitie

7 definiții pentru ticăloșenie

TICĂLOȘÉNIE, ticăloșenii, s. f. (Rar) Ticăloșie (1). – Ticălos + suf. -enie.
TICĂLOȘENÍE, ticăloșenii, s. f. (Rar) Ticăloșie (1). – Ticălos + suf. -enie.
TICĂLOȘÉNIE, ticăloșenii, s. f. (Rar) Ticăloșie (2). Mă spălase de ticăloșenia ce mă frămîntase. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 207.
ticăloșénie (rar) (-ni-e) s. f., art. ticăloșénia (-ni-a), g.-d. art. ticăloșéniei; pl. ticăloșénii, art. ticăloșéniile (-ni-i-)
ticăloșénie s. f. (sil. -ni-e), art. ticăloșénia (sil. -ni-a), g.-d. art. ticăloșéniei; pl. ticăloșénii, art. ticăloșéniile (sil. -ni-i-)
TICĂLOȘÉNIE ~i f. rar v. TICĂLOȘIE. /ticălos + suf. ~enie
ticăloșíe f. Starea saŭ defectu omuluĭ ticălos: mare ticăloșie pe eĭ, pe casa asta!. – Și -énie.

ticăloșenie dex

Intrare: ticăloșenie
ticăloșenie substantiv feminin
  • silabisire: -ni-e