Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru tibia

T├ŹBIA, tibii, s. f. Os lung ╚Öi gros al piciorului, situat ├«ntre genunchi ╚Öi glezn─â, l├óng─â peroneu, cu care formeaz─â scheletul gambei. [Pr.: -bi-a] ÔÇô Din fr., lat. tibia.
T├ŹBIA, tibii, s. f. Os lung ╚Öi gros al piciorului, situat ├«ntre genunchi ╚Öi glezn─â, l├óng─â peroneu, cu care formeaz─â scheletul gambei. [Pr.: -bi-a] ÔÇô Din fr., lat. tibia.
T├ŹBIA, tibii, s. f. Os lung ╚Öi gros, situat ├«ntre genunchi ╚Öi glezn─â, articulat la cele dou─â capete cu peroneul (├«mpreun─â cu care formeaz─â fluierul piciorului).
t├şbia (-bi-a) s. f., g.-d. art. t├şbiei (-bi-ei); pl. t├şbii, art. t├şbiile (-bi-i-)
tib├şa s. f. (sil. -bi-a), g.-d. art. tib├şei; pl. tib├şi, art. tib├şile (sil. -bi-i-)
T├ŹBIA s. (ANAT.) fluier, (pop.) ╚Ťurloi, (prin Bucov.) boldan.
T├ŹBIA s.f. (Anat.) Os lung ╚Öi gros situat ├«ntre genunchi ╚Öi glezn─â, care ├«mpreun─â cu peroneul formeaz─â scheletul gambei. [Pron. -bi-a. / < fr., lat. tibia].
T├ŹBIA s. f. 1. os lung ╚Öi gros, ├«ntre genunchi ╚Öi glezn─â, care ├«mpreun─â cu peroneul formeaz─â scheletul gambei. 2. articol (5) al piciorului la insecte, ├«ntre femur ╚Öi tars; al cincilea segment al membrelor p─âianjenilor. (< fr., lat. tibia)
T├ŹBIA ~i f. anat. Os gros ╚Öi lung, situat ├«ntre glezn─â ╚Öi genunchi, form├ónd ├«mpreun─â cu peroneul scheletul gambei. [G.-D. tibiei; Sil. -bi-a] /<fr., lat. tibia
tibia f. Anat. cel mai gros din oasele gambei numit obișnuit fluerul piciorului.
TIBIA s. (ANAT.) fluier, (pop.) ╚Ťurloi, (prin Bucov.) boldan.
tibia (cuv. lat.), instrument aerofon din antichitate, ai c─ârui str─âmo╚Öi erau confec╚Ťiona╚Ťi din osul tibia de unde provine denumirea instrumentului. ├Än forma sa perfec╚Ťionat─â, t. este o variant─â a aulos*-ului.

Tibia dex online | sinonim

Tibia definitie

Intrare: tibia
tibia substantiv feminin
  • silabisire: ti-bi-a