Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru textur─â

TEXTUR├ü, texturez, vb. I. Tranz. A face s─â creasc─â volumul fibrelor sintetice textile ├«n vederea ├«mbun─ât─â╚Ťirii calit─â╚Ťii termoizolante, extensibile etc. ÔÇô Din engl. texture.
TEXT├ÜR─é, texturi, s. f. 1. Constitu╚Ťia unei roci sau a unui aliaj din punctul de vedere al orient─ârii ├«n spa╚Ťiu a p─âr╚Ťilor componente. 2. ╚Ües─âtur─â, urzeal─â. 3. Imprimat de dimensiuni mici, sub form─â de f├ó╚Öie, care se lipe╚Öte ├«ntr-o lucrare tip─ârit─â, acoperind pasajele care trebuie rectificate. ÔÇô Din fr. texture, lat. textura.
TEXTUR├ü, texturez, vb. I. Tranz. A face s─â creasc─â volumul fibrelor sintetice textile ├«n vederea ├«mbun─ât─â╚Ťirii calit─â╚Ťii termoizolante, extensibile etc. ÔÇô Din engl. texture.
TEXT├ÜR─é, texturi, s. f. 1. Constitu╚Ťia unei roci sau a unui aliaj din punctul de vedere al orient─ârii ├«n spa╚Ťiu a p─âr╚Ťilor componente. 2. ╚Ües─âtur─â, urzeal─â. 3. Imprimat de dimensiuni mici, sub form─â de f├ó╚Öie, care se lipe╚Öte ├«ntr-o lucrare tip─ârit─â, acoperind pasajele care trebuie rectificate. ÔÇô Din fr. texture, lat. textura.
TEXT├ÜR─é, texturi, s. f. 1. Constitu╚Ťia unei roci sau a unui aliaj din punctul de vedere al formei, al dimensiunilor sau al componen╚Ťei lor. 2. ╚Ües─âtur─â, urzeal─â.
text├║r─â s. f., g.-d. art. text├║rii; pl. text├║ri
textur├í vb., ind. prez. 1 sg. textur├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. texture├íz─â
text├║r─â s. f., g.-d. art. text├║rii; pl. text├║ri
TEXT├ÜR─é s. ╚Ťes─âtur─â, urzeal─â. (O stof─â cu ~ deas─â.)
TEXT├ÜR─é s.f. 1. (Rar) ╚Ües─âtur─â, urzeal─â. ÔÖŽ Structura unei roci sau a unui aliaj considerat─â numai sub aspectul dispozi╚Ťiei spa╚Ťiale. 2. (Poligr.) Imprimat de dimensiuni mici, sub form─â de f├ó╚Öie, care se lipe╚Öte ├«ntr-o lucrare tip─ârit─â, acoperind pasaje care trebuie rectificate. [Cf. fr. texture, lat. textura].
TEXTUR├ü vb. tr. a modifica propriet─â╚Ťile fizice ale fibrelor sintetice textile ├«n scopul ├«mbun─ât─â╚Ťirii calit─â╚Ťilor termoizolante, extensibile etc. (< fr. texturer)
TEXT├ÜR─é s. f. 1. aspectul unei ╚Ťes─âturi, determinat de fine╚Ťea ╚Öi leg─âtura firelor. 2. structura unei roci, a unui aliaj, a unui material solid. 3. felul cum sunt dispuse fibrele unei p─âr╚Ťi a corpului. 4. mod de dispunere a componentelor unei lucr─âri muzicale sau literare. 5. imprimat de dimensiuni mici, sub form─â de f├ó╚Öie, care se lipe╚Öte ├«ntr-o lucrare tip─ârit─â peste pasajele care trebuie rectificate. (< fr. texture, lat. textura)
TEXT├ÜR─é ~i f. 1) Mod de dispunere a firelor ├«ntr-o ╚Ťes─âtur─â; urzeal─â. 2) Structur─â a unui corp solid (roc─â, aliaj etc.) considerat─â sub aspectul orient─ârii spa╚Ťiale a elementelor ei constitutive. ~ plan─â. ~ axial─â. ~ fibroas─â. 3) poligr. F├ó╚Öie imprimat─â care se lipe╚Öte peste pasajul ce trebuie rectificat al unei publica╚Ťii. /<fr. texture, lat. textura
textur─â f. 1. ╚Ťes─âtur─â; 2. fig. dispozi╚Ťiune special─â a p─âr╚Ťilor.
*text├║r─â f., pl. ─ş (lat. textura). ╚Ües─âtur─â (propri┼ş ╚Öi fig.).
TEXTUR─é s. ╚Ťes─âtur─â, urzeal─â. (O stof─â cu ~ deas─â.)
amigdaloid─â textur─â ~,(engl.= globular structure) textur─â caracteristic─â rocilor vulcanice ├«n a c─âror mas─â fundamental─â se individualizeaz─â amigdale ÔÇô goluri de diferite forme ╚Öi dimensiuni umplute complet cu min. secundare: calcit, clorit, calcedonie, cuar╚Ť, zeoli╚Ťi etc. Textura a. este specific─â cuar╚Ťitelor ╚Öi bazaltelor provenite prin r─âcirea ╚Öi consolidarea unor lave bogate ├«n gaze.
celular─â, textur─â ~, (engl.= cellular structure) caracteristic─â a rocilor vulcanice care s-au format prin consolidarea rapid─â a unor lave ce au pierdut componen╚Ťii u╚Öor volatili ╚Öi au c─âp─âtat aspect cavernos, scoriaceu sau vezicular. T.c. este mai frecvent ├«nt├ólnit─â ├«n rocile bazice. Sin. textur─â scoriacee sau vezicular─â.
textur─â (petrol.), (engl.= texture) 1. ├«n cadrul forma╚Ťiunilor sedimentare, t. define╚Öte caracterul rocilor pe baza dimensiunii ╚Öi formei granulelor constitu- ente, a gradului de cristalinitate a min. ╚Öi a raporturilor existente ├«ntre ace╚Öti parametri. Astfel, se disting categoriile granulometrice: Ôćĺ psefite, Ôćĺ psamite, Ôćĺ aleurite, Ôćĺ pelite ╚Öi morfometrice: Ôćĺ angular, Ôćĺ rotunjit; 2. ├«n cadrul forma╚Ťiunilor endogene, prin t. se definesc caracterele rocilor rezultate din dis-tribu╚Ťia spa╚Ťial─â a constituen╚Ťilor ╚Öi a modului de umplere a volumului ocupat de roc─â. Astfel se disting pentru rocile plutonice: t. masiv─â, t. orientat─â; pentru rocile efuzive: t. masiv─â, t. fluidal─â, t. vacuolar─â, t. cavernoas─â, t. scoria-cee, iar pentru ╚Ö. crist.: t. ╚Öistoas─â, t. rubanat─â, t. ocular─â.
textur─â, fenomen sintactic [v. sintax─â (2)] ce necesit─â o percepre global─â, plasat─â fiind ├«n zona de audibilitate a aglomer─ârii obiectelor* sonore. Distribuirea pe orizontal─â ╚Öi pe vertical─â a obiectelor ├«ntr-un spa╚Ťiu-timp dens impune ├«n con╚Ötiin╚Ťa auditiv─â imaginea sonor─â a unui tot ├«n care detaliul ├«╚Öi pierde semnifica╚Ťiile. Fenomenul provine din neoserialism (v. serial─â, muzic─â) unde concep╚Ťia polifonic─â* multiserial─â ╚Öi organizarea serial─â integral─â au dus la pierderea func╚Ťiei detaliului care a devenit de prisos. Astfel, chiar principalul mijloc al lucidit─â╚Ťii seriale ├«╚Öi neag─â propria existen╚Ť─â l─âs├ónd loc a╚Öa-ziselor fenomene de ÔÇ×mas─âÔÇŁ care presupune volum, suprafa╚Ť─â ╚Öi impresie de ansamblu. ├Änc─â din anul 1955, Y. Xenakis propune un nou mod de organizare a obiectului sonor care s─â fie corespunz─âtor fenomenului sintactic din zona aglomer─ârii. Denumirea de t., atribuit─â respectivului fenomen, provine din asocierea cu imaginea dens─â a scriiturii. Apari╚Ťia t. ├«n muzic─â este str├óns legat─â de introducerea no╚Ťiunilor matematice care faciliteaz─â drumul spre o construc╚Ťie obiectiv─â a acestui fenomen sintactic. Astfel Xenakis recurge la calculul probabilistic, cel mai adecvat unor asemenea fenomene, urm─ârind realizarea percep╚Ťiei medii din partea receptorului. Ia na╚Ötere astfel muzica stochastic─â* ce presupune determinismul statistic, probabilit─â╚Ťile inegale ├«n succesiune (lan╚Ťurile Markov), calculul cu ordinatorul etc. Unii teoreticieni consider─â t. un caz limit─â al polif. multiseriale. Al╚Ťii tind s─â asimileze t. categoriei sintactice numit─â eterofonie* apreciind-o, tot a╚Öa, ca fiind la grani╚Ťele acestui fenomen. Desigur, teoriile r─âm├ón deschise. Cert este c─â t. s-a impus ca tip de scriitur─â domin├ónd curentele avangardiste din ultimii 20 de ani. Ca o reac╚Ťie ├«mpotriva aglomer─ârii, a ap─ârut muzica plasat─â ├«n zona rarefierii (unele muzici de tip minimal) care impune tot o percep╚Ťie special─â din partea receptorului. Disputa dintre cele dou─â zone extreme de audibilitate continu─â, dac─â ne g├óndim c─â ╚Öi muzica aleatoric─â* a folosit ╚Öi folose╚Öte t. nespun├óndu-╚Öi ├«nc─â ultimul cuv├ónt.

Textur─â dex online | sinonim

Textur─â definitie

Intrare: textur─â
textur─â substantiv feminin
Intrare: textura
textura verb grupa I conjugarea a II-a