Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru text

TEXT, texte, s. n. 1. Ceea ce este exprimat ├«n scris; cuprinsul unei opere literare sau ╚Ötiin╚Ťifice, al unui discurs, al unei legi etc. ÔÖŽ Fragment, parte dintr-o scriere. 2. Cuvintele unei compozi╚Ťii muzicale. 3. Liter─â de tipar cu un corp de 20 de puncte tipografice. ÔÇô Din fr. texte, lat. textus.
TEXT, texte, s. n. 1. Ceea ce este exprimat ├«n scris; cuprinsul unei opere literare sau ╚Ötiin╚Ťifice, al unui discurs, al unei legi etc. ÔÖŽ Fragment, parte dintr-o scriere. 2. Cuvintele unei compozi╚Ťii muzicale. 3. Liter─â de tipar cu un corp de 20 de puncte tipografice. ÔÇô Din fr. texte, lat. textus.
TEXT, texte, s. n. 1. Ceea ce este exprimat ├«n scris; con╚Ťinut de idei scrise de un autor ╚Öi alc─âtuind o oper─â literar─â sau ╚Ötiin╚Ťific─â, un discurs, o lege etc.; fragment, parte dintr-o scriere. Se reprezint─â ┬źTrei surori┬╗ de A. Cehov. Textul e ascultat ├«n des─âv├«r╚Öit─â t─âcere. STANCU, U.R.S.S. 112. ├Än vestita carte a preotului protestant... g─âsim textul acelei scrisori. CARAGIALE, O. III 202. Dionis descifra textul obscur. EMINESCU, N. 45. ÔŚŐ Critic─â de texte v. critic─â (4). 2. Cuvintele unei compozi╚Ťii muzicale. Textul e primul lucru de care compozitorul trebuie s─â ╚Ťin─â seam─â atunci c├«nd vrea s─â scrie un c├«ntec. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 380, 2/2. 3. Liter─â de tipar cu un corp de 20 de puncte.
text s. n., pl. t├ęxte
text s. n., pl. t├ęxte
TEXT s. 1. (înv.) glăsuire, izvod, scriptură. (Un ~ inedit.) 2. v. lucrare. 3. cuvinte (pl.). (Melodie fără ~.) 4. v. context. (S-a extras un ~ semnificativ din lucrare.)
TEXT s.n. 1. Ansamblul cuvintelor con╚Ťinute ├«ntr-un document, o publica╚Ťie, o tip─âritur─â sau alt lucru scris. ÔÖŽ Scriere original─â autentic─â, considerat─â ├«n opozi╚Ťie cu notele, comentariile etc. ÔÖŽ Fragment dintr-o scriere. 2. Cuvintele unei buc─â╚Ťi muzicale. 3. (Poligr.) Corp de liter─â de 20 de puncte tipografice. [< fr. texte, cf. lat. textus].
TEXT s. n. 1. totalitatea cuvintelor ├«ntr-un document, o publica╚Ťie, o tip─âritur─â sau alt lucru scris. ÔŚŐ scriere original─â autentic─â, ├«n opozi╚Ťie cu notele, comentariile etc. ÔŚŐ fragment dintr-o scriere. 2. cuvintele unei buc─â╚Ťi de muzic─â vocal─â. 3. corp de liter─â de 20 de puncte tipografice. (< fr. texte, lat textum)
TEXT ~e n. 1) Succesiune de propozi╚Ťii sau de cuvinte, care constituie o comunicare (scris─â), construit─â conform regulilor unei limbi. 2) Fragment dintr-o scriere. 3) Parte verbal─â a unei compozi╚Ťii muzicale. /<lat. textum, fr. texte, germ. Text
text n. 1. cuvinte proprii ale unui autor ├«n raport cu notele sau comentarele f─âcute asupr─â-i; 2. vorbe scrise de autor ╚Öi ├«n limba sa proprie, ├«n opozi╚Ťiune cu traducerile; 3. pasaj din sf├ónta Scriptur─â ce un predicator iea ca subiect al cuv├ónt─ârii sale; 4. fig. materie de discurs, subiect de convorbire; 5. caiet cartonat: text de desen; 6. caractere tipografice de 20 puncte.
*text n., pl. e ╚Öi ur─ş (lat. textum, ╚Ťes─âtur─â, textus, ├«nl─ân╚Ťuire, context, d. t├ęxere, a ╚Ťese). Cuvintele propri─ş dintrÔÇÖo carte: un text din Cicerone tradus ╚Öi comentat. Ca─şet (Rar). Un fel de litere tipografice de 20 de puncte (d. germ. text = fr. petit parangon, Didot).
TEXT s. 1. (înv.) glăsuire, izvod, scriptură. (Un ~ inedit.) 2. lucrare, operă, scriere, (livr.) op, (înv. și pop.) scriptură, (înv.) scriitură, scrisoare, uvraj. (A prezentat ~ la editură.) 3. cuvinte (pl.). (Melodie fără ~.) 4. context. (S-a extras un ~ semnificativ din lucrare.)
proces├íre (de) text(e) sint. s. 1996 Opera╚Ťiunea de introducere a unui text ├«n computer ╚Öi de scoatere a corecturilor v. interviu (cf. engl. word processing)
TEXT s. n. (< fr. texte, cf. lat. textus): 1. scriere original─â, autentic─â. Se caracterizeaz─â prin autonomie ╚Öi limitare. 2. fragment dintr-o scriere. ÔŚŐ ~ descript├şv: t. care are la baz─â o descriere. ÔŚŐ ~ narat├şv: t. care are la baz─â o nara╚Ťiune, o istorisire, o povestire. ÔŚŐ ~ dialog├ít: t. care are la baz─â o conversa╚Ťie ├«ntre dou─â sau mai multe persoane; t. alc─âtuit sub forma unui dialog. ÔŚŐ ~ dialect├íl: t. ├«n care termenii de circula╚Ťie local─â sunt preponderen╚Ťi. T. dialectal este o relatare, ├«ntr-un anumit grai, a unui subiect narativ (├«nt├ómpl─âri, obiceiuri, ocupa╚Ťii etc.) cu ocazia unei anchete lingvistice (v.) pe teren. El reprezint─â o mostr─â de vorbire dialectal─â. T. dialectale se culeg pe baza unui chestionar tematic, pentru a se oferi elemente comparabile din diferite localit─â╚Ťi. Textele-convorbiri, pe teme sociale sau economice actuale, redau mai bine spiritualitatea popular─â. Ele sunt notate de anchetator cu creionul sau sunt ├«nregistrate pe band─â de magnetofon ╚Öi apoi transcrise selectiv. Cele transcrise se public─â ├«n volume sau ca anex─â a unui studiu monografic, la sf├ór╚Öitul c─ârora se ata╚Öeaz─â, de obicei, un glosar de cuvinte. T. ├«nregistrate cu mijloace mecanice sunt conservate pe benzi ╚Öi pe discuri ├«n cadrul unor arhive fonogramice (v.). T. dialectale sunt folosite mai ales ├«n studierea intona╚Ťiei, a lexicului, a sintaxei dialectale ╚Öi a stilisticii. ├Än elaborarea atlaselor regionale rom├óne╚Öti, aceste t. reprezint─â o surs─â de baz─â pentru informarea dialectologului asupra registrului de variante ale graiului studiat. Pentru limba rom├ón─â sunt cunoscute culegerile de texte urm─âtoare: Texte dialectale, Supliment al ALR II, ap─ârute ├«n 1943 la Sibiu ╚Öi Leipzig sub conducerea lui Emil Petrovici; Texte dialectale, Oltenia, ap─ârute ├«n 1967, redactate de Cornelia Cohu╚Ť, Galina Ghiculete, Maria M─ârd─ârescu, Valeriu ╚śuteu ╚Öi Magdalena Vulpe, sub conducerea lui Boris Cazacu; Texte dialectale. Muntenia I, Bucure╚Öti, 1973, redactate de Galina Ghiculete, Paul L─âz─ârescu, Maria Marin, Bogdan Marinescu, Ruxandra Pan─â ╚Öi Magdalena Vulpe, sub conducerea lui Boris Cazacu; Texte dialectale. Muntenia II, Bucure╚Öti 1975, redactate de Paul L─âz─ârescu, Maria Marin, Bogdan Marinescu, Victorela Neagoe, Ruxandra Pan─â ╚Öi Magdalena Vulpe, sub conducerea lui Boris Cazacu; Texte dialectale. Muntenia III, Bucure╚Öti 1968, redactate de Costin Bratu, Galina Ghiculete, Maria Marin, Bogdan Marinescu, Victorela Neagoe, Ruxandra Pan─â, Marilena Tiugan ╚Öi Magdalena Vulpe; Texte dialectale ╚Öi glosar. Bistri╚Ťa-N─âs─âud, Bucure╚Öti, 1987, redactate de Maria Marin ╚Öi Marilena Tiugan; Texte dialectale ╚Öi glosar. Dobrogea, Bucure╚Öti, 1987, redactate de Paul L─âz─ârescu, Victorela Neagoe, Ruxandra Pan─â ╚Öi Nicolae Saramandu; Noul Atlas lingvistic rom├ón pe regiuni. Moldova ╚Öi Bucovina. Texte dialectale, Vol. I, Partea I, Ia╚Öi, 1993, Culese de Stelian Dumistr─âcel ╚Öi publicate de Doina Hreapc─â ╚Öi Ion Horia B├órleanu. ÔŚŐ ~ rotaciz├ínt: t. vechi rom├ónesc (din secolul al XVI-lea), localizat ├«n Maramure╚Ö ╚Öi caracterizat prin prezen╚Ťa rotacismului (v.). Sunt considerate t. rotacizante urm─âtoarele: Psaltirea Hurmuzaki, Psaltirea Scheian─â, Psaltirea Vorone╚Ťean─â, Codicele Vorone╚Ťean ╚Öi Codex Sturdzanus. ÔŚŐ ~ acces├şbil (intelig├şbil): t. clar, limpede, u╚Öor de ├«n╚Ťeles, la ├«ndem├óna oricui. ÔŚŐ ~ inacces├şbil; t. neclar, confuz, neinteligibil, greu de ├«n╚Ťeles, care nu poate fi la ├«ndem├óna oricui. ÔŚŐ ~ po├ętic (beletr├şstic, liter├ír); t. extras dintr-o oper─â literar─â, specific stilului poetic (beletristic). ÔŚŐ ~ ╚Ötiin╚Ť├şfic: t. extras dintr-o oper─â ╚Ötiin╚Ťific─â, specific stilului ╚Ötiin╚Ťific. ÔŚŐ ~ t├ęhnic: t. extras dintr-o lucrare cu caracter tehnic. ÔŚŐ ~ jur├şdic: t. extras dintr-o lucrare cu caracter juridic, care prive╚Öte dreptul ╚Öi legisla╚Ťia unei ╚Ť─âri; t. specific stilului juridico-administrativ. ÔŚŐ ~ administrat├şv: t. extras din dispozi╚Ťiile, ordonan╚Ťele ╚Öi decretele unui organ administrativ de stat; t. specific stilului juridico-administrativ. ÔŚŐ ~ public├şstic: t. extras din articolele de ziar, specific stilului publicistic. ÔŚŐ ~ unil├şngv (monol├şngv): t. scris ├«ntr-o singur─â limb─â. ÔŚŐ ~ bil├şngv: t. scris ├«n dou─â limbi diferite. ÔŚŐ ~ tril├şngv: t. scris ├«n trei limbi diferite. ÔŚŐ ~ multil├şngv (polil├şngv, pluril├şngv): t. exprimat sau scris ├«n mai multe limbi diferite. ÔŚŐ ~ agram├ít: t. care con╚Ťine multe gre╚Öeli de ortografie ╚Öi de gramatic─â, dovedind incultura sau ignoran╚Ťa autorului. ÔŚŐ ~ epistol├ír: t. specific scrisorilor literare. ÔŚŐ ~ stiliz├ít: t. supus unei revizii pentru a c─âp─âta un aspect mai corect, mai ├«ngrijit. ÔŚŐ ~ ideogr├ífic: t. scris cu ideograme (v.). ÔŚŐ ~ hierogl├şfic: t. scris cu ideograme hieroglife (v.). ÔŚŐ ~ incoer├ęnt: t. lipsit de o leg─âtur─â logic─â ├«ntre cuvinte, ├«ntre propozi╚Ťiile din fraz─â sau ├«ntre fraze. ÔŚŐ ~ descifr├íbil (liz├şbil): t. care se poate descifra ╚Öi citi u╚Öor; t. cite╚Ť. ÔŚŐ ~ indescifr├íbil (iliz├şbil): t. care se descifreaz─â foarte greu sau deloc, de nedescifrat ╚Öi de necitit; t. necite╚Ť. 3. (├«n terminologia lui Louis Hjelmslev) sistem conotativ, ├«n care cuvintele ├«╚Öi restr├óng sau ├«╚Öi extind sensurile, ├«n func╚Ťie de context. 4. (├«n accep╚Ťiunea structuralist─â) mod de func╚Ťionare a limbajului, ├«n╚Ťeles ca mijloc de creare, de producere ╚Öi transformare a sensului.
a arunca texte expr. a manifesta o atitudine teribilist─â; a face pe interesantul
a avea texte cu cineva expr. a fi ├«n rela╚Ťii amicale cu cineva
a b─âga texte expr. 1. a face pe interesantul, a epata. 2. a ├«ntrece m─âsura (prin afirma╚Ťiile f─âcute).
a nu avea texte cu cineva expr. a nu avea nimic în comun cu cineva
a nu mai avea texte (cu cineva) expr. a rupe rela╚Ťiile (cu cineva)
texte s. n. pl. vorbe, afirma╚Ťii, declara╚Ťii (de obicei nonconformiste sau excentrice).

Text dex online | sinonim

Text definitie

Intrare: text
text substantiv neutru