Dicționare ale limbii române

16 definiții pentru teu

TEU, teuri, s. n. 1. Riglă de desen prevăzută la un capăt cu o riglă mai mică, perpendiculară pe prima. 2. Dispozitiv indicator în formă de T, folosit pe un aeroport pentru a arăta direcția și sensul vântului. 3. Nume dat unor obiecte care au forma literei T. – Din fr. te.
TEU, teuri, s. n. 1. Riglă de desen prevăzută la un capăt cu o riglă mai mică, perpendiculară pe prima. 2. Dispozitiv indicator în formă de T, folosit pe un aeroport pentru a arăta direcția și sensul vântului. 3. Nume dat unor obiecte care au forma literei T. – Din fr. té.
TEU, teuri, s. n. Riglă de desen prevăzută la un capăt cu o riglă mai mică, perpendiculară pe prima; nume dat unor obiecte care au forma literei T. Alături, o sticluță de tuș, o riglă de calcul, un teu, cîteva compase și trăgătoare. V. ROM. martie 1954, 230.
teu s. n., art. téul; pl. téuri
teu s. n., art. téul; pl. téuri
TEU s.n. 1. Obiect care are forma literei T; riglă de desen în formă de T. ♦ Fiting sau piesă fasonată în formă de T, folosite pentru racordarea țevilor, pentru canalizări etc. 2. (Av.) Panou așezat în formă de T pe un aerodrom pentru a indica direcția de aterizare. [< fr. té].
TEO-/TE-, -TEÍSM, -TÉU elem. „zeu, divinitate”. (< fr. théo-, thé-, -théisme, -thée, cf. gr. theos)
TEU1 s. n. instrument, obiect în forma literei T: a) riglă de desen în formă de T; b) fiting, piesă fasonată în formă de T, pentru racordarea țevilor, la canalizări; c) panou în formă de T, pe un aeroport, pentru a indica direcția de aterizare; d) dispozitiv de fier pentru fixarea cuțitelor la strung. (< fr. té)
-TEU2 elem. teo-.
téu (-uri), s. n. – Echer în formă de T. De la t, pronunțat te, cf. fr. té.
TEU ~ri n. 1) Instrument de desen constând dintr-o riglă mare și una mică dispuse în formă de „T”. 2) av. Indicator în formă de „T” așezat pe aerodrom pentru a indica direcția de aterizare. 3) Obiect în formă de „T”. [Monosilabic] /<fr. té
tău (teu) pr. ce ține de tine. [Lat. TUUS].
teu n. riglă în forma unui T.
teu pr. V. tău.
*teŭ n., pl. urĭ (fr. té). Riglă în formă de T.
teu, teuri s. n. (intl.) 1. lanț care unește cătușele de la picioare cu cele de la mâini. 2. secția de izolare a penitenciarului.

Teu dex online | sinonim

Teu definitie

Intrare: teu (suf.)
teu suf.
Intrare: teu (subst.)
teu subst. substantiv neutru